MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ

DESPRE LIBERTATE

În România nu există monumente şi fresce privind libertatea şi drepturile omului, monumente privind  randamentul şi eficienţa sistemelor politico-economice.Libertatea este înţeleasă drept: slobozenie, independenţă, lipsă de restricţii şi constrângeri, posibilitate de a acţiona după propria voinţă, nestingherit; a-şi lua libertatea să...(sau de a...) ; a-şi îngădui..., a-şi permite să...; starea unei persoane care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi civile în stat; starea celui care nu este supus unui stăpân; situaţia unei persoane care nu este închisă sau întemniţată; a pune în libertate = a elibera din închisoare sau din arest; Independenţă sau Neatârnare (a unui Stat faţă de o Putere sau Combinaţii de Mari Puteri Străine) ; drepturi fundamentale recunoscute prin Constituţie cetăţenilor de dezvoltare şi liberă manifestare a personalităţii ( libertatea de asociere, libertatea cuvântului, libertatea presei...) ; libertatea individuală = dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei; libertatea de conştiinţă = principiul formal în societatea modernă pluralistă care face posibilă acţiunea în conformitate cu propria conştiinţă în principal în ce priveşte religia; libertatea de gândire  = drept al cetăţeanului prevăzut în Constituţiile Democratice de a-şi exprima liber modul de gândire,(partitiv-def. dex.).

De asemenea este cunoscut că în Imperiul Roman, în timpul Saturnaliilor, sărbătoare ce cădea în mijlocul lunii decembrie, la Roma sclavii aveau prin tradiţie dreptul de a-şi critica stăpânii şi chiar de a fi serviţi de aceştia.

În euhter-materialism, libertatea este definită ca un potenţial de stare, caracterizat de non-constrângere cu subnivelele sale de non-obligaţie şi non - represiune. În realizarea unei acţiuni, starea de repaos relativ este originea libertăţii de acţiune. Potrivit unei acţiuni asumate, o fiinţă îşi direcţionează efortul său în consens cu un scop, având un sens clar, precis şi determinat, spre a realiza în timp şi spaţiu acel obiectiv. În potenţialul de stare al libertăţii se originează şi formele de libertate şi între aceste forme amintim: libertatea de a fi s-au a nu fi, libertatea de gândire, libertatea de conştiinţă şi de credinţă, libertatea de a cunoaşte şi înţelege, libertatea de creaţie, libertatea de a avea putere şi de a cuceri. Libertatea este în prelungirea voinţei de a fi şi a transpune în viaţă o acţiune determinată de un scop, anterior asumat în consens cu contextul legal şi condiţiile preliminare de a îndeplini acea acţiune. Pentru că oamenii o înţeleg, o cunosc şi se conexează la starea de libertate, prin recurs la voinţă, nu este cel mai important a defini starea de libertate. În viaţa practică, oamenii operează cu libertatea fără a simţi nevoia de a conceptualiza această stare favorabilă spre a îndeplini anumite scopuri ab iniţio asumate.

Din potenţialul de stare,  între formele de libertate, la care omul face cel mai des recurs, este libertatea de acţiune.

În consens cu libertatea de acţiune, repaosul este o non-acţiune asumată de om, spre a se reface şi regenera  după efortul depus în procesul muncii. Cei mai mulţi dintre Români trăiesc la nivelul luptei pentru existenţă şi mai puţini la nivelul realizării de sine.

Atunci când fiinţa om, deţine anumite bunuri materiale, omul nu mai este silit ca prin procesul muncii şi prin urmare printr-un efort asumat să şi le procure. În această situaţie, fiinţa om cu o condiţie materială ridicată are un mai mare potenţial de libertate, pe care o poate dirija spre alte scopuri mult mai avantajoase. Această stare de libertate materială, caracterizează fiinţele om din sistemele socio-economic-politice dezvoltate care le permite acestora să ancoreze în orizontul realizării de sine. În acest sens în mulţimea formelor de libertate, libertatea de condiţie materială este extrem de importantă.

Cu referire la această formă de libertate materială distingem subnivelele de libertate individuală, de familie, de grup, de comunitate, de grup etnic sau de popor. În Ţara Noastră, după Lovitura de Stat din 21-22 Decembrie 1989, tranziţia de sistem ecopolitic de la socialism la capitalism, insecuritatea locului de muncă, stresul existenţial şi noul sistem de salarizare – adeseori sălbatic de inechitabil şi injust, a generat o mare decădere a libertăţii de condiţie materială a Românilor. În acest sens, generaţiile tinere au cel mai mult de suferit-tineretul, atunci când se formează o familie are nevoie de o locuinţă socială, de a-şi procura mobilier şi diverse bunuri de trebuinţă casnică.

Sursa de profit a sistemului bancar este însăşi mulţimea trebuinţelor resimţite de familiile tinere, care în condiţii de stres  financiar, generat de insecuritatea locului de muncă, apelează la credite bancare, îndatorându-se pe viaţă.

 Adeseori familiile tinere îşi pierd locurile de muncă şi creditele lor bancare devin insolvabile şi o dată cu această situaţie îşi pierd şi locuinţele.

 În aceste condiţii sociale, numărul familiilor care se dezagregă a crescut foarte mult în Ţara Noastră cu consecinţe perturbatoare şi drastice efecte în demografia noastră statală. Lipsa atractivităţii muncii pe piaţa muncii din România, a determinat un număr de peste patru  milioane de Români să migreze spre piaţa muncii din alte ţări.

 De ce acest procent ridicat de migraţie economică, de ce ne pleacă medicii, de ce este exod de creere spre sistemele politico-economice dezvoltate? Instituţii de statistică din România şi Instituţii Internaţionale, prelimină că populaţia României, va fi către anul 2050, în jur de 15 milioane de locuitori. De ce ?

Har, Iubire şi Pace pentru Români

ŞTEFAN MELINTE

MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ