Cu privire la solicitările Federației Ruse către NATO și S.U.A., din perspectiva  unor posibile extinderi NATO

                                                         

                               

   Înainte ca, NATO  să formuleze și să remită un răspuns scris, către Federația Rusă avem dreptul să ne punem și în același timp să adresăm una sau mai multe întrebări, către  Președintele SUA  și strategii  NATO.

D-le Joe Biden,  Președinte al SUA!

 Sunt un simplu jurnalist și cetățean al unui stat apartenent UE-NATO, locuitor pe flancul de est al NATO. Din această conjunctură am dreptul să adresez o simplă întrebare Președintelui SUA și să formulez o opinie personală!

 

D-le Președinte Joe Biden!

În baza cărui drept internațional, Federația Rusă a ocupat Crimeea, Donezk, Luhansk  și acum, prin masări de trupe, susține o nouă extindere teritorială, prin forță în dauna unui stat independent, după separarea sa, de fosta URSS, cum este cazul Ukrainei?

Acum, strategii NATO apreciază și consideră că, NATO nu trebuie să se implice în această situație geopolitică, pentru că ar susține un stat, care nu este membru NATO și prin urmare, nu există clauze, care să decurgă dintr-un pact militar-geopolitic, între NATO și Ukraina.

Domnule Președinte Joe Biden!

NATO și SUA intervin în acest spațiu geopolitic, pentru a asigura prevalența drepturilor internaționale, în relațiile dintre state și nu pentru a susține Ukraina!

Apreciem că, din această cauză, NATO trebuie să poziționeze nave  militare, în zona Mării Negre, chiar până aproape de peninsula Crimeea. Înainte ca Federația Rusă să declanșeze ocuparea militară a Ukrainei, Federația Rusă trebuie să vină cu documente, din arhive și să demonstreze că, anumite teritorii din Ukraina au aparținut fostei URSS sau Rusiei și în baza acestor documente să emită pretenții și să obțină prin recunoașterea Comunității Internaționale acele teritorii și nu prin dreptul forței. De asemenea, Ukraina trebuie să vină cu documente justificative din aceeași perspectivă teritorială.

Ca urmare a dezintegrării fostei URSS., nimeni nu contestă că, între Federația Rusă și Ukraina au existat și încă sunt probleme politice și economico-financiare. Dar apreciem că aceste probleme pot fi rezolvate, pe cale diplomatică și prin tratative, între Federația Rusă și Ukraina. Ukraina, ca stat independent, după rezolvarea problemelor sale cu Federația Rusă are dreptul să adere, în interesele sale, la orice alianță politico-militară, inclusiv la NATO! Federația Rusă și Ukraina să asigure transparența acestor probleme cu Ukraina și Comunitatea Internațională și Marile Puteri să conștientizeze natura și anvergura acestor probleme. Lumea nu cunoaște, care este adevăratul motiv și care este fundamentarea politică a unei intervenții armate, de o asemenea amploare, a Federației Ruse împotriva Ukrainei. Din cauza crizelor politice, economice, geopolitice, viitoare, Lumea suspectează începutul unei noi ere a conflictelor inter-state!

Domnule Președinte Joe Biden!

Prin inacțiune politică și neimplicare geopolitică, NATO și Marile Puteri, Comunitatea Internațională nu trebuie să încurajeze Federația Rusă, spre a deschide un conflict armat cu Ukraina, de o asemenea gravitate, pe flancul de est al NATO., prin încălcarea drepturilor internaționale, ale unui stat membru în ONU!

D-le Președinte Joe Biden!

Din această perspectivă, cer NATO ȘI Federației Ruse, ca pe căi diplomatice, prin rațiune și echilibru politic  să definitiveze, politicile de extindere și prin aceste politici, chiar o linie de demarcație, între flancul de est al NATO și  Federația Rusă! Considerăm că prin recunoașterea acestor politici și a acestei  linii de demarcație, între cele două mari entități politico-militare, NATO și Federația Rusă se va restabili încrederea și echilibrul geopolitic.

Apelăm la spiritul de echilibru și bună înțelegere, din partea conducerii Federației Ruse, reprezentată prin D-ul Președinte Vladimir Putin, a D-lui Joe Biden, Președintelui Statelor Unite, ale Americii și a NATO!

 

Ștefan Melinte, jurnalist pe frontul de est al NATO.

 Andrei Suman

ECHILIBRU ȘI RAȚIUNE POLITICĂ

O pace, rezultată prin dialog diplomatic și echilibru politic este superioară unui război cu pierderi de vieți omenești, cu mari distrugeri materiale și de asemenea cu mari pierderi economico-financiare. Un conflict armat, care să antreneze: Federația Rusă, Bielorusia, Armata rusă din Transnistria și Ukraina, pe frontul de Est, al NATO este extrem de periculos!

Noi românii, nu susținem, nu încurajăm și nu suntem de acord cu un conflict armat, de o gravitate fără precedent și cu conotații geo-politice, între Federația Rusă și Ukraina!

Nu! România este o tara membră în Uniunea Europeană și în NATO, care în vederea rezolvării problemelor post-dezintegrarea fostului URSS, dintre Federația Rusă și Ukraina se declară pentru un cadru diplomatic, de dialog si tratative, între Federația Rusă si Ukraina! România este promotoarea valorilor democratice și a unui echilibru politic, care să favorizeze dezvoltarea economică în Estul Europei și al zonei Mării Negre, progresul și prosperitatea! Nu escaladării unui posibil conflict armat, dintre Federația Rusă și Ukraina!

 Andrei Suman                                                                                                                                                                   DESPRE LIBERTATE                                                                                                                                                                    Libertatea poate fi definită ca un potențial de stare, caracterizat de    non-constrângere, cu sub-nivelele sale de non-obligație și non-represiune. Potrivit unei acțiuni asumate, o ființă își direcționează efortul său în consens cu un scop, având un sens clar, précis și determinat, spre a realiza în timp și spațiu acel obiectiv. Într-o democrație, una din valorile fundamentale, este libertatea. În această abordare, în lucrarea sa „Răspântii ale gândirii”, profesorul Mircea Flonta susține că, principiul libertății și-ar avea rădăcina în postulatul demnității și autonomiei depline, a ființei omenești, a cărui afirmare deplină o găsim în gândirea lui Kant. Din această perspectivă, principiul libertății ar fi fost elaborat în două direcții principale. 

Prima direcție, dintre acestea ar corespunde  expresiei instituțiilor democratice, în primul rând, în garanțiile egalității în fața legii, garanții, pe care le oferă funcționarea efectivă, a instituțiilor unui stat de drept. 

Cea de a doua direcție este libertatea deplină de alegere a individului matur și responsabil, o libertate care este îngrădită, doar de recunoașterea intereselor și drepturilor, în egală măsură legitime, ale semenilor. 

Aceste două direcții, din perspectiva lui Isaiah Berlin sunt numite: libertate pozitivă și negativă. Aceste direcții se află într-o anumită tensiune și între ele pot exista chiar și conflicte. Egalitatea politică, dreptatea socială, exigențe ale unei organizări eficiente,  sau cerințe de securitate, pot să stea în calea libertății de alegere și de mișcare a individului. 

Între cei care au analizat conflictul dintre bunuri și valori, care conferă sens și bogăție vieții oamenilor au fost: Karl Popper și Isaiah Berlin. 

Libertatea, ca valoare democratică, prin fundamentele sale a generat și sistemul politico-economic liberal. Acest sistem politico-economic este caracterizat de restrângerea implicării statului în economie și de asemenea, de asigurarea liberei inițiative. A fi un iubitor de libertate și adevăr înseamnă că vrei să gândești cu propria ta minte și să fii un om liber!