Andrei Suman

 PERSPECTIVA KANTIANĂ - OMUL, SCOP ÎN SINE SAU MIJLOC?

Nu sunt membru al unei societății Kant, nu sunt un neokantian. Motivul pentru care nu sunt și nu vreau să fiu este că o astfel de societate încurajează, idealismul și insclavizarea omului, acest gânditor negăsind căi de eliberare pentru ființele umane exploatate de diverși opresori planetari. În acest context,  totuși am dreptul să pun o întrebare: Kant  a susținut că într-o societate de ființe umane raționale, omul ar trebui să fie un scop în sine și nu un mijloc. Întrebarea pertinentă, care rezultă din acest context este, de ce oligarhia planetară și unele popoare se folosesc de alți oameni, comunități și popoare transformându-le pe acestea în mijloace, surse de muncă ieftină și resurse?

La această întrebare un sistem „AI” a răspuns după cum urmează:

 

Sistem AI

 

Teoria morală a lui Immanuel Kant se bazează în mare măsură pe ideea că oamenii ar trebui să fie tratați ca scopuri în sine și nu ca simple mijloace pentru atingerea altor scopuri. Conform acestei teorii, fiecare individ are o valoare intrinsecă și ar trebui să fie tratat cu demnitate și respect.

Cu toate acestea, în realitate, există multe situații în care oamenii, comunitățile și popoarele sunt tratați ca mijloace pentru atingerea unor interese economice, politice sau sociale. Există mai multe motive pentru care acest lucru se întâmplă, inclusiv:

1.      Puterea și controlul: Oligarhia planetară și alte grupuri de putere pot utiliza resursele și munca altor oameni pentru a-și consolida și extinde puterea. Controlul asupra resurselor și a forței de muncă le permite să influențeze economia, politica și societatea în favoarea lor.

2.      Profitul: Într-o lume în care profitul este adesea văzut ca principala măsură a succesului, există un interes puternic pentru exploatarea resurselor și a muncii ieftine în scopul de a maximiza veniturile și a obține avantaje competitive.

3.      Discriminarea și prejudecățile: Unele grupuri pot trata alți oameni, comunități sau popoare ca mijloace datorită prejudecăților, stereotipurilor și discriminării. Aceste atitudini pot fi alimentate de rasism, sexism, xenofobie și alte forme de discriminare.

4.      Nevoia de resurse: În condițiile unei concurențe globale pentru resursele limitate, unele națiuni și grupuri pot fi tentate să exploateze resursele naturale și forța de muncă din alte regiuni pentru a-și satisface propriile nevoi și cerințe.

5.      Lipsa de conștientizare și educație: Mulți oameni pot fi insensibili sau neinformați cu privire la impactul negativ al exploatării și tratării altor ființe umane ca mijloace. Educația și conștientizarea pot juca un rol important în schimbarea acestei mentalități.

În concluzie, deși teoria morală a lui Kant promovează tratamentul oamenilor ca scopuri în sine, există numeroși factori și o mulțime de interese care contribuie la tratarea lor ca mijloace în diferite contexte. Abordarea acestei probleme necesită o combinație de schimbări sociale, politice, economice și culturale pentru a promova respectul și demnitatea fiecărui individ și comunitate.

Partea superioară a machetei

 

Comentariu: La întrebarea de mai sus, Prietenul nostru, sistemul AI, după cum se vede, în răspunsul său susține că, 

„există multe situații în care oamenii, comunitățile și popoarele sunt tratați ca mijloace pentru atingerea unor interese economice, politice sau sociale”. După care, sistemul AI enumeră motive și cauze din care aceste situații se produc. Punctele 1 și 2 sunt suficient și sintetic prezentate, de acest sistem AI, pentru ca oricine să poată înțelege.

 

La punctul 3 se susține că, în acțiunea lor de a trata: oameni, comunități și popoare drept mijloace pentru scopurile lor, opresorii își permit să fie și rasiști, xenofobi și chiar să mai folosească și alte forme subtile de discriminare a supușilor (transformarea oamenilor, comunităților și popoarelor în mijloace pentru atingerea scopurilor).

 

La punctul 4, se susține că cei ce îi transformă pe oameni, comunitățile și popoarele subjugate în mijloace sunt motivați de „nevoia lor de resurse în condițiile unei concurențe globale” și că în această goană după resurse „unele națiuni și grupuri pot fi tentate să exploateze resursele naturale și forța de muncă din alte regiuni pentru a-și satisface propriile nevoi și cerințe.”

 

Iar la punctul nr. 5, se susține că „Mulți oameni pot fi insensibili sau neinformați cu privire la impactul negativ al exploatării și tratării altor ființe umane ca mijloace” și că educația ar fi importantă în schimbarea atât a mentalităților de exploatatori cât și de exploatați.

 

În concluzie, pornind de la premisa că nici-o societate și nici un opresor planetar nu tratează ființa umană drept un „scop în sine”, ar trebui ca oamenii și popoarele exploatate să găsească ele însele căi pentru a deveni comunități și popoare care să trateze omul drept un scop în sine. Kant, prin urmare este un idealist socio-moral și  comunitățile și popoarele vor trebui să-și găsească alți gânditori care să le furnizeze căi de supraviețuire și de răspuns la agresivitatea insclavizării, exploatării și furtului de resurse.