CE ÎNSEAMNĂ SĂ NU FIM ÎN SINCRONISM CU CULTURA ȘI GÂNDIREA OCCIDENTALĂ?

 

În lucrarea sa „ Cum văd eu lumea”¹, Albert Einstein spunea: „Valoarea unui om trebuie văzută însă în ceea ce dă și nu în ceea ce e capabil să primească”². Și într-un citat al lui J.F. Kennedy, din discursul său de investitură, rostit în anul 1961 se menționa – „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta”³ –, discurs care i-a provocat pe americani spre a fi mândri de munca pentru țara lor.

La noi, Eugen Lovinescu, prin lucrarea sa  „Istoria civilizației române moderne”⁴, scrisă între 1923-1926 și Ilie Bădescu, prin cartea lui:  „Sincronism european și cultură critică românească (Occidentul, imperiile și românii în marea tranziție)”⁵, Cluj, Editura Dacia, 2003, ca proeuropeni înclinau către europenism și către cultura occidentală.

De ce acum, în societatea zilelor noastre, politicianismul găunos se întâlnește la tot pasul și de ce parazitismul politic și corupția își dau mâna pentru a promova în funcții publice indivizi neperformanți? Aceste persoane îndoielnice, după ce ajung în acele funcții uită de promisiunile și programele propuse în campaniile electorale și în interese personale, politice sau de partid parazitează bugetele locale sau chiar bugetul de stat, atunci când funcțiile publice în care aceștia ajung sunt funcții publice din administrația publică centrală și de stat? O apropiere, atât de necesară în cultură și în modul nostru de a face și înțelege politică de cultura occidentală ar trebui să semnifice și promovarea în societatea noastră a instituțiilor democratice și a celor cu privire la alegeri. Să admitem că totuși, și la noi s-au produs unele transformări politico-economice și avem și asemenea instituții, dar dacă aceste transformări s-au produs, de ce nu se insită pentru eficientizarea lor și sistemul nostru politico-economic statal, în loc să înregistreze eficiență, randament și profit generează pierderi economico-financiare și o datorie publică ce tinde spre imensa cifră de 200 de miliarde de euro? Din această perspectivă sumbră, dacă vom promova în orientările noastre politice tendințe de îndepărtare de cultura și gândirea economică occidentală, renunțând la perspectiva privind desvoltarea unei societăți concurențiale, ne vom afunda în tarele unei societăți neperformante, de tip tradițional-agrar-religios. Ceea ce nu este în regulă și românii nu și-o doresc.

Note:

^{1. Referire la lucrarea  lui A. Einstein ,,Cum văd eu lumea”, traducere de M. Flonta, I. Pârvu, D. Stoianovici, Editura Humanitas,2005, pp. 277-279.}

^{2. Poziționare A. Einstein, cuprinsă în op. cit., de mai sus.}

^{3. Referire la discursul de investitură al lui J.F.Kennedy, din anul 1961.}

^{4. Eugen Lovinescu,} „Istoria civilizației române moderne”⁴, scrisă între 1923-1926,

5. Ilie Bădescu, :  „Sincronism european și cultură critică românească (Occidentul, imperiile și românii în marea tranziție)”⁵, Cluj, Editura Dacia, 2003,

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică, „Forumul pentru Democrație”, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu.