Într-o societate hibridă, „IN-AI” este o putere superioară structurilor tradiționale de  putere?

Din perspectiva „Programului de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă”, evident că și noi ne punem această întrebare și chiar mai multe întrebări despre impactul AI în lumea contemporană. Într-un articol din revista „Dilema Veche”¹, scris de Robert Skidelsky² și tradus de Matei Pleșu se face trimitere la o scrisoare publicată de institutul „Future of Life”, scrisoare semnată de mai multe personalități proeminente în evoluția, promovarea și implementarea AI. În această scrisoare, mulți dintre semnatari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la evoluția rapidă a inteligenței artificiale și la generarea de „riscuri profunde pentru societate și pentru umanitate”³. Pe lângă aceste riscuri evidențiate, adevărul este însă și faptul că, omenirea și civilizația umană în ansamblul ei este necesar a se reforma și transforma potrivit conceptelor modernismului contemporan AI. AI este precursor în evoluția către o nouă formă de putere, fundamentată pe cunoaștere și tehnologie. Din perspectiva schimbării de paradigmă, puterea ar putea trece din mâinile celor potenți financiar și deținători de tehnologii militare performante în mâinile celor „care controlează cunoașterea tehnologică, informațiile și capacitățile de analiză AI”⁴. Creierele elită augmentate cu AI, ar putea să-și construiască o influență în societate fundamentată pe noile evoluții cognitiv-superioare și predictive AI. Aceste transformări în societățile uman-hibride ar putea de asemenea determina crearea unei noi elite cu evoluție superioară aflată la intersecția dintre IN și AI. Ideal ar fi ca aceste elite cu o cogniție superioară să lucreze și acționeze pentru interesul comun. Există însă unele temeri și de aceea se pune problema creării unui cadru etic de reglementare solid și a unei legislații necesare, astfel încât, acest nou tip de putere să nu fie folosită pentru crearea de avantaje și câștiguri personale din partea membrilor acestei elite în dauna oamenilor și a societăților umane, cu care AI colaborează.

Tensiuni între structurile tehnocrate AI și cele clasice de putere?

Ca evoluții posibile în societățile hibride, anticipăm apariția unor tensiuni și contradicții între structurile clasice de putere și noile elite tehnocratice. Se previzionează că structurile hibride creiere elită și AI vor deveni influente și că acestea ar putea „intra în competiție directă”⁵ cu guvernele statale și organizațiile internaționale. În acest mod, statele vor fi determinate să colaboreze/reglementeze și să se adapteze pentru a nu pierde controlul în fața acestor entități dominatoare de putere, pe modelul analogic și asemănător cu relațiile dintre state și multinaționale.

Cum ar putea fi reacția comunităților umane și interacțiunea dintre aceste entități AI și societatea civilă?

În ceea ce privește reacția comunităților, uman-hibride și interacțiunea dintre aceste entități AI și societatea civilă evaluăm că această reacție ar fi favorabilă din partea unor cetățeni care ar aprecia că aceste entități AI limitează abuzurile politicianismului găunos, reprezentat prin: evaziune fiscală, corupție și parazitism politic. Și că partea cealaltă dintre cetățeni ar respinge acest comportament considerând că structurile AI, nu sunt demne de încredere și că în fond ele ar reprezenta interesele creierelor elită din spatele acestor entități AI, automate sau semiautomate.

Redefinirea conducerii și a instituțiilor globale

Cu privire la redefinirea conducerii și a instituțiilor globale se previzionează că structurile creiere elită - AI, ar fi necesar să se pună la dispoziția guvernanților, pentru a îmbunătăți procesele decizionale prin oferirea de analize și soluții performante cu justificare economico-financiară, decât să controleze direct puterea politică, aleasă democratic și să genereze conflicte de autoritate cu această putere. Se apreciază de asemenea că se tinde spre o democrație îmbunătățită cu sprijinul creierelor elită și structurilor AI, dar colaborând participativ cu comunitățile omenești și instituțiile statale. Din perspectiva colaborării între structurile IN-AI și organizațiile internaționale se apreciază că structurile de creiere elită și AI ar putea lucra la nivel internațional îmbunătățind în acest mod cooperarea internațională.

Concluzii

Concluzionând asupra acestei problematici evaluăm că „puterea socio-economic-politică a creierelor elită, conectate cu AI are potențialul de a deveni superioară structurilor tradiționale de putere. Dar această perspectivă depinde de reglementările etice și de modul în care este definită colaborarea dintre instituțiile statale și aceste structuri IN-AI, prin protocoalele de colaborare, anterior stabilite de părțile semnatare. Pentru a se evita perspectiva ca o elită IN-AI să dețină controlul total va fi necesar ca aceste structuri hibride IN-AI să fie responsabile, transparente și să acționeze în interese comunitare și nu pentru înavuțire.

 

Note:

^{1, Vezi Dilema Veche, anul XX, nr. 994, 27.04-03.05, 2023,}

^{2. Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii și profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick,}

^{3, Trimitere la un extras din articolul lui Robert Skidelsky, p. nr. 1}

^{4, 5, Extrase din text Chat.OpenAI; GPT4.}

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”. UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu