CÂT DE ÎNȚELEPȚI SUNTEM NOI ORTODOCȘII?

Andrei Suman. Dialoguri sophocratice. Cât de înțelepți suntem noi ortodocșii? Ca să fim înțelepți, ar trebui ca mai întâi să fim iubitori de cunoaștere. Cât de iubitori de cunoaștere suntem noi ortodocșii și oare cunoașterea noastră revelată este suficientă?  Da! Suntem iubitori de cunoaștere, dar pe lângă cunoașterea revelată există și cunoașterea științifică.  Cunoașterea științifică poate fi creată și de persoane, care nu cred în Dumnezeu sau sunt aderente la alte culte și religii. Prin urmare, noi ortodocșii, pe lângă cunoașterea revelată, divină ar trebui să fim iubitori și de cunoaștere științifică! În viața noastră lumească, noi oamenii suntem ființe umane cu diverse nivele de înțelegere și grade de cunoaștere divin-revelată și de asemenea de cunoaștere științifică. În Sf. Scriptură se scrie că noi oamenii am fost creați după chipul și asemănarea cu Dumnezeu și fiind botezați în numele Tatălui, al Fiului și al Sf. Duh, Dumnezeu a pus în fiecare dintre noi, o parte din Harul Divin. Prin urmare, în tot ceea ce acționăm, ar trebui să facem să lucreze în noi harul divin! Sub Puterea lui Dumnezeu, viața noastră lumească este o încercare  pentru viața de dincolo, pentru că nu poți să fii între cei aleși, dacă în viața noastră lumească trăiești în deșertăciune. Nu trebuie să ne rugăm absolut pentru orice! Trebuie să ne rugăm la Dumnezeu numai pentru ceea ce noi nu putem face și de fiecare dată când prin încercările noastre greșim să ne rugăm la Dumnezeu să ne ajute, spre a ne îndrepta. Doamne! Învață-ne pe noi Îndreptările Tale! Ultra-ortodocșii mistici se rezumă numai la cunoașterea revelată și la principiul de minimă suficiență. Ei cred că este absolut suficient să te conformezi dogmaticii ortodoxe și jurisdicției canonice, a B.O.R. și confundă dimensiunea de spiritualitate și credință ortodoxă cu simplul conformism în dogmatica ortodoxă și de asemenea cu jurisdicția canonică. Euhter-ortodoxismul, a treia dimensiune de spiritualitate ortodoxă ne revelează că, în fapt atât cunoașterea revelată cât și cunoașterea științifică sunt temeiul nostru întru a fi înțelepți. Prin credință și cunoaștere vom fi mai aproape de Dumnezeu! Putem spune deci că suntem iubitori de înțelepciune dacă vom face să lucreze în noi harul divin și ne vom ruga la Dumnezeu să ne îndrepte în greșelile noastre.

Andrei Suman-A treia dimensiune de gândire și spiritualitate ortodoxă.

 

PF DANIEL, Patriarhul B.O.R. NU SE OPUNE ȘTIINȚEI MEDICALE ȘI NU ESTE ÎMPOTRIVA TERAPIILOR MEDICALE, RECOMANDATE DE OMS ȘI FOLOSITE DE MEDICI!

Din perspectiva diacronic-ortodoxă reamintesc că în Biserica Ortodoxă Română, cele trei dimensiuni de credință și spiritualitate ortodoxă sunt :

- Biserica Ortodoxă de Stil Vechi (B.O.S.V.), prima dimensiune ortodoxă ce reprezintă Biserica Ortodoxă a Trecutului, în care știința, în vechime nu a influențat Biserica Primară și Ortodoxă de până în anul 1924.

- Biserica Ortodoxă Română de Stil Nou, este a II a dimensiune de Credință și Spiritualitate Ortodoxă, care prin influențe politico-scientice, începând cu anul 1924 a acceptat noul sistem de măsurare a timpului, îndreptarea de calendar și în fapt este Biserica Ortodoxă Română de azi.

- Și Confesiunea Euhterogonic-Ortodoxă (C.E.O.) - în formare începând cu anul 1991, ce reprezintă A Treia Dimensiune de Credinţă și Spiritualitate Ortodoxă a Viitorului Nostru Ortodox. În B.O.R., a Treia dimensiune de Credință Ortodoxă susține conexiunea dintre știință și credință și în societatea România, echilibrarea raporturilor dintre știință și teologia ortodoxă.

 În zilele noastre se apreciază că, unul din trei patriarhi ai B.O.R. ar trebui să fie ales din rândul preoților. Biserica Ortodoxă Română ar trebui de asemenea să aibă oamenii săi de știință și propriile sale laboratoare. Încă din anul 1924, Biserica Ortodoxă Română, prin adoptarea noului sistem de măsurare a timpului și îndreptarea calendarului a fost influențată de știință și colaborează cu știința. Patriarhul Daniel a hirotonit un apreciabil număr de preoți ortodocși, care au atât studii teologice cât și studii în spațiul de știință și tehnologie. De asemenea, din acțiunile Patriarhului Daniel recunoaștem că P.F. Sa nu este împotriva științei și este de acord cu creșterea rolului științei în societate și echilibrarea raporturilor dintre știință și teologia ortodoxă. Cu privire la relația dintre știință și teologia ortodoxă, reamintim faptul că, teologia ortodoxă nu este împotriva științei. Preotul ortodox Vasile Ioana și-a dat seama de legătura indestructibilă dintre știință și Credința noastră Drept-Măritoare Ortodoxă. Guvernul, prin ministerul sănătății trebuie să se ocupe de: aprovizionarea farmaciilor cu medicamente, implementarea terapiilor medicale și de tratarea populației în vreme de pandemie și nu Biserica Ortodoxă Română! Cazurile Arhiepiscopului Teodosie Snagoveanu și Episcopului de Giurgiu sunt cazuri particulare și nu reprezintă poziția BOR, în întregimea sa. Enoriașii creștin-ortodocși români sunt iubitori de Dumnezeu și știință și de aceea sunt deschiși pentru cultură, civilizație și progres. Prin Credință și cunoaștere vom fi mai aproape de Dumnezeu! Vom lupta cu virusurile și ne vom imuniza! Doamne Ajută! Cu Dumnezeu Înainte!

 Ștefan Melinte-coordonator adjunct UZPR, Filiala Olt.

 

                           PERSONAJUL LUCILIUS ȘI ÎNTREBĂRILE SALE

                                                                                                        Ștefan Melinte

 

                         

                                               

 

În anul 4, î.e.n. se naște Lucius Annaeus Seneca, într-o familie de aristocrați romani, ce se mutase în Spania, în orașul Cordoba, provincia Baetica. Tatăl lui Seneca a fost Seneca cel Bătrân, cunoscut a fi fost un istoric și critic al artei oratorice, care a făcut parte din ordinul cavalerilor și mama sa a fost, pe nume Helvia.

Mătușa sa, sora Helviei, l-a dus mai întâi la Roma, unde a avut dascăli latini și greci, între care cel cu influența cea mai mare, în formarea sa a fost stoicul Attalus. Alți dascăli, ai săi au mai fost neopitagoreicul Sozione, precum și oratorul și filosoful Papirius Fabianus(1). Mai târziu, după prigonirea lui Attalus, Seneca a plecat în Egipt, tot împreună cu mătușa sa, unde a rămas în Alexandria, până către anul 31 e.n și a scris lucrarea „Geografia și religia Egiptului”, scriere, azi pierdută.

Între anii 31-41, e.n., Seneca a fost la Roma, unde s-a dedicat  avocaturii și vieții politice, fiind chiar chestor. Este posibil ca, în această perioadă să fi scris tratatul ,,De ira”(Despre mânie).

De asemenea, între anii: 41-49, e.n., în urma adulterului cu Iulia Livia, nepoata împăratului Claudiu este exilat pe insula Corsica, timp de opt ani. În această perioadă, se pare că au fost scrise ,,consolatio”, consolațiile către mama sa Helvia și libertul Polibius. Tot între acești ani se consideră că au fost scrise și: „De constantia sapientis”(Despre fermitatea înțeleptului) și „De providentia” (Despre providență), precum și tragediile: „Agamemnon”, „Troienele”, „Tieste”, „Hercule cuprins de nebunie”, „Hercule pe muntele Oeta”,(2).

                                                                          1.

Între anii: 49-54, Agripina îl recheamă pe filosoful Seneca din exil și îi cere să se ocupe de instruirea și formarea fiului ei Lucius Domitius.

Lucius Domitius Achenobarbus, sau Nero, aşa cum va fi numit mai târziu, a fost ultimul împărat al dinastiei Iulia-Claudia. După înlăturarea fratelui său vitreg Britanicus, la începutul anului 55. e.n., Nero a preluat puterea imperială a Romei Antice.

Chiar şi Seneca vedea în urcarea pe tron a tânărului împărat „începutul unei ere fericite” şi îl compară pe fiul lui Claudius cu Apollo, zeu cu care Nero este „identic ca frumuseţe şi talent artistic.”. Seneca a fost între cei care au participat la formarea lui Nero și chiar a scris unele din discursurile tânărului împărat Nero.(3).

 Între anii: 54-62, Burrus  prefectul gărzii pretoriene, împreună cu Seneca au condus imperiul, prin politici de echilibru, înțelepciune și cumpătare.

 În timpul lui Nero, Seneca a devenit perceptor și s-a bucurat de onoruri și de o condiție materiala mult înstărită. Au fost scrise între acești ani: „De clementia”(Despre îngăduință” și celelalte tragedii. ,,Medeea”, „Fedra”, „Oedip rege”.

Către anul 62.e.n., Burrus moare  și lui Seneca i se aduc învinuiri, precum că ar fi făcut parte dintre cei ce au complotat cu Pison, senator stoic împotriva lui Nero. Seneca între anii: 62-65 e.n. s-a retras din viața publică și reântorcându-se la studiile sale s-a oferit să returneze către Nero, tot ceea ce el primise de la Nero. 

Între acești ani: (62-65), se pare că au fost scrise tratatele: ,,De tranquilitate animi”(Despre liniștea sufletelor), „De otio”(Despre tihnă), „De vita beata”(Despre viața fericită), ,,De brevitate vitae”(Despre scurtimea vieții), ,,Epistulae morales ad Lucilium”(Scrisori către Lucilius),(3). Prin intrarea sa în dizgrația împăratului, pe care el însuși îl susținuse în ascensiunea sa, spre puterea imperială, acesta i-a cerut lui Seneca să sa sinucidă. Sinuciderea lui Seneca are loc la 12 aprilie, anul 65, e.n..

 În (Annales, Xv, 63-64), istoricul Tacit a imortalizat această sinucidere după cum urmează: ,,Una dintre gărzi, care îl păzeau i-a dat vestea condamnării. Seneca a cerut atunci câteva tăblițe, pe care să-și scrie testamentul, iar la refuzul centurionului, s-a întors către prieteni și le-a spus că, în cazul acesta, le va lăsa singura avuție, care îi mai rămăsese, dar și cea mai valoroasă-modul său de viață-, pe care, dacă ei și l-ar aminti, ar deveni renumiți pentru demnitate morală și prietenie statornică.”(4).

 ,,Toate aceste crime și atrocități, realizate, după spusele lui Nero, pentru a asigura securitatea actului de guvernare, erau urmate de spectacole grandioase, menite să demonstreze că pericolul fusese înlăturat. Odată cu moartea lui Nero, survenită în anul 68 p. Chr.”, iulio-claudienii au disparut din viaţa politică a Imperiului Roman.(5).

                                                                              2.

 

În universal mental roman și în cultura Imperiului Roman, Lucius Aenneus Seneca a fost un mare om politic, chestor, jurist, perceptor imperial, dramaturg și filosof roman. În societatea și cultura romană, istoria literaturii latine, între secolele II-I î.e.n. au strălucit: Cicero, Vergiliu, Ovidiu, Titus Livius. Marcus Tullius Cicero (03.01.106-07.12.43, î.e.n.) a fost de asemenea un mare politician, jurist, orator, filosof și poet de limbă latină și greacă, ce a scris cam 864 de epistule, dintre care 774, scrise de el.(6)

Primii autori romani de literatură cultă sunt: Livius Andronicus și cel mai renumit dramaturg a fost Plaut, cu comedia sa de moravuri, Terentiu și alți autori de comedie și tragedie preclasică. A urmat apoi Lucilius, cu evoluția saturei, tematica și stilul saturelor lui Lucilius.

 Există și îndoiala precum că, Lucilius ar fi fost un personaj real. În acest sens, cei care susțin că Lucilius a fost un personaj real aduc argumente, după cum urmează: în „Scrisori către Lucilius”, Seneca se exprimă, precum că a primit scrisori directe de la Lucilius. Între Lucilius, autor de sature și Lucilius, prietenul lui Seneca nu a fost nici-o legătură, ei trăind în secole diferite. De asemenea, între Lucilius, epigramist grec, din vremea lui Nero, inclus în ,,Anthologia Palatina” și Gaius Lucilius Junior, prieten cu Seneca nu a fost nici-o apropiere familială sau înrudire. Lui Lucilius, Seneca îi dedică dialogul „Despre providență” și tratatul ,,Științele naturii în primul veac”, așa cum reiese din scrisorile lui Seneca. Seneca a citat și câteva versuri în scrisori, din care putem înțelege că Lucilius, a fost filosof și poet.(7).

După I.N. Dianu(7), lui Lucilius i se atribuie și poema „Aetna”, „în care se caută o explicare privind activitatea vulcanului Etna, din Sicilia”(7). Se presupune că „scrisorile către Lucilius” ar fi fost mai multe, de 124.

Dacă Lucilius a fost un personaj imaginar, atunci rezultă că în aceste scrisori, Lucilius nu ar fi adresat nici-o întrebare, în sens real lui Seneca. Prin urmare, întrebările atribuite lui Lucilius, în aceste scrisori ar fi fost în fapt numai întrebări ipotetice, cu sensul că Seneca a pus aceste întrebări pe seama lui Lucilius, scopul său fiind acela de a susține interogativ combustia unui dialog imaginar între el, ca filosof și un prieten imaginar.

A fost Lucilius un stoic? La început se pare că, ar fi fost un epicureic și mai apoi, sub influența lui Seneca, el ar fi devenit un personaj stoic.

Dintre posibilele întrebări, pe care Lucilius le-ar fi adresat către Seneca relevăm:

în scrisoarea nr.1 - Nu știu cum tu, acum spre senectute te împaci cu timpul tău și mai ales, cum judeci tu relația dintre oameni și timpul pe care, ei l-au primit la naștere? În viața noastră am putea cădea și poate nu din vina noastră. Crezi că dacă vom cădea și vom deveni săraci, ne va întinde cineva o mână?

Crezi că din tot ceea ce ne aparține și am strâns în viața noastră lumească, când vom trece spre dincolo, vom lua ceva cu noi? Ce ne aparține nouă cu adevărat din această viață prietene?

                                                                            3.

În scrisoarea nr.19, - Eu pot să continui a-ți scrie și în scrisorile mele să-ți adresez mai multe întrebări, care mă frământă. Unele dintre ele sunt: consideri că ar trebui să mă retrag din viața publică undeva la țară, să mă fălesc cu singurătatea mea, s-au să-i fac pe ceilalți să creadă că retragerea mea este învăluită în mister? Ai accepta ca eu să mă retrag și să mă refugiez într-un ascunziș și uitare?

În această înclinație a mea de a mă retrage, cine crezi că poate să aleagă a-și duce viața în umbre și singurătate?

Eu unul nu pot și recunosc că vreau să am prieteni,, să mă retrag printre cărți, aproape de bibliotecă. Eu aleg această cale și în această situație, cum vezi alegerea mea?

Clienții ce vor crede despre prietenia mea? Acum sunt în cumpănă și nu știu ce să fac: să renunț la mine în întregime s-au să renunț numai la o parte din privilegiile mele?

Aș mai putea rămâne un timp în viața politică, dar sunt unele presiuni de la Roma, care mă determină să aleg retragerea. Dar totuși îndrăsnesc să te întreb: știi cumva care ar fi calea?

Crezi că printr-o retragere cumpănită din administrație voi mai avea aceleași privilegii? Ce și cum să scap din grijile acestea pentru funcții administrative?

În scrisoarea nr.71 - Am nevoie de sfaturi și cum crezi că ar trebui să le găsesc și să fie acestea, spre a fi ele în folosul meu?

Îmi poți spune câte ceva despre binele desăvârșit? Crezi că binele desăvârșit poate fi un scop în viața mea și că acțiunile mele pot fi în armonie cu acesta? Cum sunt celelalte bunuri față de binele desăvârșit și cum trebuie să mă poziționez față de virtute?

Pot fi eu aproape de toate învățăturile filosofilor? Unde ne aflăm pe drumul cunoașterii ființelor, naturii și corpurilor cerești? De asemenea, care este sensul evoluției acestora?

Ce poziție să am eu față de zeu și legile universului? Ce crezi despre virtute și adevăr sau despre  felurile de bine?

Comparând un înțelept stoic cu un om comun, cum îl vezi pe un înțelept că se poartă în împrejurări potrivnice și cum îl vezi pe un om comun în aceleași împrejurări?

Ce este progresul și dacă cei ce sunt înțelepți vor merge pe drumul progresului, cum crezi că ar trebui să ne purtăm pe acest drum și cum putem învinge: lăcomia, ambiția și teama de moarte?

În scrisoarea nr.84 - Nu știu, în prezent dacă mai faci călătorii, de te mai ocupi de lecturi și studiu? Mai meditezi la cele descoperite  și la cele ce au rămas, spre a fi descoperite?

În comparația, între noi și albine crezi că în acțiunile noastre, albinele ar trebui să ne fie un model? Nu ar trebui ca, așa cum albinele preiau nectarul din flori și noi acumulând învățături să le prelucrăm pe acestea, astfel încât ele să devină o hrană pentru spirit?

                                                                             4.

În acest scop, cât de mare ar trebui să fie puterea noastră , în a asimila și prelucra  învățăturile, pe care noi ni le însușim?

Ar trebui ca aceste învățături, prelucrate de noi înșine să ne conducă la o armonie în spirit și pe ce cale?

Și în celelalte scrisori, admițându-se că Lucilius a fost un personaj real, se presupune că acesta a intrat în dialogul său filosofic cu filosoful-literat și prin urmare a adresat către Seneca diverse întrebări. Seneca era adeptul filosofiei, ca mod de viață și prin exercițiile sale spiritual-filosofice și morale, el l-a atras și pe Lucilius în matricea filosofilor stoici . În acest sens, Seneca îl considera pe Lucilius, drept creația sa.

                                               

 

 

                                             „Dacă lipsește ținta, viața este o rătăcire!”

                                                                            Seneca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                       5.

Bibliografie și note

 (1), Ioana Costa ș.a. ,,Despre scurtimea vieții”, pag.158.

 (2)  Ioana Costa -,,Rămâi cu bine - Scrisori către Lucilius”, editura „Seneca Lucius Aenneus”, anul 2014, pag.316.

 (3)  Eugen Cizeck - Istoria literaturii latine vol I-II, Societatea „Adevărul” 1994.

 (4),  Ioana Costa -,,Rămâi cu bine - Scrisori către Lucilius”, editura „Seneca Lucius Aenneus”, anul 2014, pag.317.

 (5), R. Etienne, Le siecle d’Auguste, Paris, 1989, p. 12.

 (6), Eugen Cizeck -Istoria literaturii latine vol I-II, Societatea „Adevărul” 1994.

 (7), I.N. Dianu - ,,Viața și operele lui Seneca”, tipărită sub titulatura Ministerului instrucțiunii și al Cultelor din publicațiunile Casei Școalelor, în București, anul 1909. 

(8), Curente filosofice.

1. - Stoicismul, a fost un curent filosofic generat către începutul epocii elenistice (sfârșitul secolului IV î. d. Hr. care s-a prelungit și manifestat, chiar până către epoca Romei Antice, imperiale-secolul al III - lea, d. Hr.). Între reprezentanții acestui curent filosofic amintim: Zenon din Kition, Cleanthes, Crisipus, Diogene din Babilon, Antipater din Tarsus, Panaetius, Posidonius, Cicero, Seneca, Epictet, Marc Aureliu.

2. - Epicurenii - curent filosofic,  după numele filosofului Epicur, născut la anul 341, î.d.Hr.

3. - Cinicii - Întemeietorul acestei școli filosofice a fost Antistene din Atena.

(8) Citate senecane:

Scrisoarea 1, „nimic nu ne aparține, doar timpul este al nostru.”,

S.19. „Un lucru de preț nu poate costa puțin: cântărește dacă preferi să renunți la tine însuți sau la vreunul din privilegiile tale?”

S.23. „Bucură-te de ceea ce este al tău!”

S.41. „Există în noi un spirit sfânt care ne urmărește și ne veghează faptele.”

S.50. „Răul nostru nu vine din afară.”

S.76. „Cât timp trăiești se cuvine să înveți să trăiești.”

S.93. „De mine depinde să trăiesc cu adevărat, viața care este a mea.”

S.94. „Spiritul poartă în sine semințele tuturor virtuților.”

S.101. „Fiecare zi în parte să-ți fie o viață întreagă!”

                                                                              6.

 

SCRISOAREA NR.XIX

 

Dragă Seneca!

 

1.      Când răspund la scrisorile, pe care mi le trimiţi, cum te simţi şi cum apreciezi persoana mea citindu-le? Eu pot să continui în a-ţi răspunde la scrisori şi din această poziţie, consideri că,

 

2. ar trebui să mă retrag undeva la ţară, să mă fălesc cu singurătatea mea, s-au să-i fac pe ceilalţi să creadă că retragerea mea este învăluită în mister? Ai accepta ca, eu să mă retrag şi să mă refugiez într-un ascunziş şi uitare?

 

3. Cine poate să aleagă a-şi duce viaţa in umbre şi singurătate? Eu pot totuşi să aleg această cale şi în această situaţie, cum mă vezi pe mine? Cum scriu eu, cum ţi se par prietenii mei şi cum apreciezi imaginea mea?

 

4. Aş putea să mă retrag şi să renunţ la ceea ce am clădit, adică la imaginea mea în lume, chiar dacă aş face-o împotriva opţiunilor şi cursului vieţii mele? Clienţii ce vor crede despre prietenia mea? Acum sunt în cumpănă şi nu ştiu ce să fac: să renunţ la mine în întregime, s-au să renunţ numai la o parte din privilegiile mele?

 

5. Este adevărat că m-am născut  într-o condiţie modestă, dar valurile vieţii m-au împins, spre a fi guvernatorul provinciei şi funcţia de procurator m-a ajutat să văd lumea dintr-o altă poziţie.

 

6. Apreciez că am intrat într-un joc politico-administrativ şi nu cred că mai am cum să mai ies din acest joc, dar totuşi îndrăsnesc să te întreb: ştii cumva, care ar fi calea?

 

7. Crezi că printr-o retragere cumpănită din administraţie voi mai avea aceleaşi privilegii, ce şi cât aş câştiga, ce şi cât aş pierde?

 

8. Cum să scap din grijile acestea pentru funcţii administrative?

 

9,10,11. Dragă Seneca!

Scrie-mi te rog despre cum au gândit alţi oameni în poziţii apropiate cu poziţia mea şi ce crezi despre binefaceri?

 

12. Şi dacă aş încerca să fac unele binefaceri, crezi că acestea mi-ar aduce prieteni?

Pentru toate cele câte mi-ai scris şi îmi vei mai scrie, îţi mulţumesc prietene, şi îţi rămân mult îndatorat!

 

Al tău Lucilius!

Rămâi cu bine!

 

 

 

 

 

Ştefan Melinte

 Comentariu cu privire la scrisoarea D-lui Seneca cu nr.84

În începutul scrisorii nr.84, D-ul Seneca se declară pentru studiu și lecturi ,,nu am părăsit niciodată lecturile... căci acestea sunt după cum judec eu necesare, mai întâi ca să nu mă mulțumesc cu mine însumi, iar apoi pentru ca, ajungând să cunosc ce au aflat alții, să stau să judec la cele descoperite și să meditez la cele ce rămân să fie descoperite. Lectura hrănește spiritul; când este obosit de studiu, ea îl înviorează fără să-l oprească de la studiu. Nu se cuvine însă să ne mulțumim numai să scriem și să citim. Se cuvine să facem întocmai ca albinele și cum spune Vergiliu” ,,...mierea cea dulce o toarnă să curgă Fagurii stupului strașnic umplându-i nectar și nu alta.(Eneida,1,.432 sq.)”. Prin analiză, comentând asupra paragrafelor nr.1,2,3 și 4 constatăm că D-ul Seneca expune opțiunea sa pentru lectură și studiu, prin intermediul cărora se poate ajunge la un fel de contorizare în cunoaștere. În cuprinsul paragrafului nr.5, D-ul Seneca se declară de asemenea pentru acumularea separată de cunoștințe, dar în același timp și pentru o prelucrare personală a acestor acumulări, astfel încât, chiar dacă este cunoscută sursa din care provin, acestea să fie diferite de sursa lor, pledând prin urmare și pentru o contribuție proprie la interpretarea acelor lecturi. În cuprinsul paragrafului nr.8 se face referire la influențele pe care le-am avea din partea unor autori, D-ul Seneca apreciind că nu se va înțelege cine este autorul pe care-l imiți în limbaj, în argumente, în gândire” și ,,uneori nu se poate nici măcar bănui, atunci când un om plin de talent pune o pecete personală tuturor ideilor pe care le-a preluat de la modelul său și cărora le dă unitate.” Comentând asupra acestor poziții spunem da! Suntem de acord cu abordarea D-lui Seneca, dar numai din perspectiva unor exerciții de acumulare și nu și în sensul creației proprii. Noi știm că ,,la umbra nucului bătrân, nici iarba nu crește” și de aceea, ne declarăm ca în cursul desvoltării noastre personale și mai ales al creației să mergem pe calea unei gândiri cu unelte proprii.

Ștefan Melinte

 

MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ ,,CALEA ADEVĂRUL ŞI VIAŢA", UN VADEMECUM, ÎN SPAŢIUL CULTURAL ŞI POLITICO-RELIGIOS AL OLTULUI.

 

Între electoratul din Ţara Noastră şi reprezentanţii confirmaţi, aleşi/selectaţi, prin alegerile locale şi parlamentare nu există un contract de reprezentare. Din această perspectivă apreciem că jurământul depus de noii consilieri locali şi de asemenea de parlamentari, la confirmarea lor este necesar să fie înlocuit s-au completat cu un contract de reprezentare. În societatea România, democraţia reprezentativă, în prelungirea democraţiei constituţionale este cel de al doilea nivel democratic. În orice democraţie, orizontul superior este reprezentat de democraţia participativă, ce este generată de societatea civilă. Prin democraţia participativă, fiecare individ ,,fiinţă-stat" este o organizaţie democratică la nivel de individ, care trebuie să participe la viaţa democratică statală. În cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, organizaţiile democratice, la nivel de individ pot constitui organizaţii democratice de solidaritate, întrajutorare şi sprijin (O.D.S.I.S.) şi la nivel de unitate administrativ-teritorială se pot asocia în ,,Forumul Democraţiei şi Solidarităţii"(F.D.S.), urmând ca în spaţiul naţional, toate organizaţiile democratice să se constiuie în Forumul Democraţiei şi Solidarităţii România (F.D.S.R.). Din perspectiva democraţiei statale considerăm că, aceştia sunt pilonii organizaţionali ai noii culturi de uniune civică şi solidaritate. De asemenea apreciem că, în Ţara Noastră, pentru consolidarea democraţiei statale, reorganizarea societăţii civile este absolut necesară.

 

 

 

Andrei Suman.

 

 

 DESPRE ACTIVITATEA DE FREELANCER IN SOCIAL MEDIA

Universul şi mediul online, în general deschid noi orizonturi de exprimare, mai ales în social media, prin website-uri personale sau grupuri publice de socializare. Jurnalismul freelancer în social media poate însemna şi liberalism de opinie, prin livrarea către consumatori, a unor subiecte şi tematici de interes. Susţinem totuşi că, jurnalismul de influencing, în social media este de preferat, jurnalismului freelancer sau jurnalismului clasic, în relaţia cu o instituţie media. De ce? Pentru că sub colaborare, finanţată de o instituţie media trebuie să accepţi politicile editoriale şi să livrezi cu regularitate subiecte şi articole convenite, pe când în social media, nu o faci întotdeauna pentru bani şi ai mai multe grade de libertate. Totuşi, in activitatea de freelancer în social media, puţini realizează că se şi expun unor etichetări de fake news s-au se confruntă cu recursul fiinţelor medii şi submedii la o informare trunchiată, partizană sau inexactă. Astfel, asaltul falselor informaţii în diverse postări se face resimţit, din ce în ce mai mult şi este necesar a-l contracara.

CE ÎNSEAMNĂ A FI UN INFLUENCER ÎN SPAŢIUL POLITIC SOCIAL MEDIA?

Un influencer politic independent, în acţiunile sale publice conştientizează cetăţenii cu privire la respectarea obligaţiilor, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti constituţionale.

A fi un influencer politic în reţelele de socializare, înseamnă a te implica şi a interacţiona cu diverşi opinenţi, care îşi exprimă o multitudine de poziţii politice, fundamentate sau nu, simpatia sau apartenenţa la diverse curente, platforme politic-electorale sau partide politice. Având în vedere că nu există o legiferare a libertăţii de opinie, în mediul online, un influencer politic independent se ciocneşte cu poziţiile politic-partizane şi exprimările unor indivizi, la limita legală şi adeseori dincolo de lege. Se poate spune totuşi că, un influencer politic independent, prin activitatea sa persuasivă contribuie la formarea unor opinii politice individuale, de grup sau comunitare, în general sănătoase pentru societate. Din perspectiva agresivităţii opiniilor politice pentru Securitatea Naţională, reţelele social media, prin multitudinea de opinii politice exprimate pot fi un aliat pentru securitatea statului sau chiar o ameninţare. Un influencer politic independent poate contracara opiniile politice anticonstituţionale şi prin activitatea sa, în social media poate contribui la consolidarea Conştiinţei Naţionale şi increderii naţiunii în forţele proprii, pentru a depăşi diverse momente critic-istorice.

CUM APRECIAZĂ UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT EVOLUŢIA PRESEI PROFESIONISTE?

Este cunoscut că, de prin anii 2008-2009 a început declinul presei scrise. În acest sens şi in spaţiul de presă al Oltului s-a înregistrat un declin al numărului de abonamente la presa scrisă. Motivul îl constituie noul volum de informaţii, difuzat prin presa computerizată, social media şi televiziuni. Consumatorul de presă face recurs la acest nou tip de acces la informaţie şi renunţă la clasicul tip de presă, consacrat prin activitatea ziaristică. Apreciem că din această cauză, numărul de abonamente la ziare şi reviste a scăzut drastic, în fapt ca şi piaţa de carte. Principalele ziare ce apar în judeţul Olt sunt: ,,GAZETA OLTULUI”, ,,ZIARUL DE OLT”- cotidian judeţean de analiză şi atitudine civică, ,,LINIA ÎNTÂI” - săptămânal pentru judeţul Olt, ,,OLT ALERT” ŞI” ,,LUPTA”. Totuşi, un apreciabil număr de ziare sunt tipărite în anii cu campanii electorale, când candidaţii îşi expun platformele şi programele electorale. Dintre revistele publicate în judeţul Olt amintim: ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC”, ,,BASTION”, ,,OLTART”, ,,SEMNALUL OLTULUI, RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI” - săptămânal regional şi independent, ,,REVISTA PROFESORILOR DE LIMBI MODERNE DIN JUDEŢUL OLT”. Concluzionând asupra evoluţiei presei profesioniste scrise şi online putem spune că, declinul presei scrise înseamnă o evoluţie a presei profesioniste online, a jurnalismului freelancer şi influencingului în social media, precum şi a televiziunii locale ,,OLT.TV.”

CUM SE REFLECTĂ ACTIVITATEA UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT ÎN SOCIAL MEDIA?

Activitatea U.Z.P.R., FILIALA OLT în mediul online este cu permanenţă şi mereu în creştere. Cei mai mulţi membrii din cadrul U.Z.P.R., FILIALA OLT au site-uri personale şi prin apartenenţa lor la diverse grupuri publice de socializare, video-uri, canale you tube îşi exprimă opiniile lor faţă de diverse evenimente politico-economice sau culturale interacţionând unii cu ceilalţi sau cu alţi opinenţi. De asemenea, ei publică diverse creaţii literar-artistice, cronici literare sau articole de presă în revistele: ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC”, ,,CONFLUENŢE LITERARE” sau în ziarele locale: ,,GAZETA OLTULUI”, ,,ZIARUL DE OLT”, precum şi în săptămânalele ,,LINIA ÎNTÂI” şi ,,SEMNALUL OLTULUI, RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI” şi în alte reviste din judeţul Vâlcea. Prin activitatea lor jurnalistic-literară, membrii U.Z.P.R., FILIALA OLT se integrează şi caută să răspundă noilor provocări societale, deschise viitorului tehnologiilor informatice.

ÎN CE GRUPURI ŞI CE PAGINI SUNT PREZENŢI MEMBRII UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT?

Cei mai mulţi membrii ai U.Z.P.R., FILIALA OLT sunt adepţii unui jurnalism de influenţă, opinie şi impact şi activează în grupuri publice online, după cum urmează: ,,CENACLUL JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC MEMORIA OLTULUI ŞI OLTEŢULUI”, ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC, asociat revistei cu acelaşi nume, ,,POPASUL OAMENILOR INTELIGENŢI”, ,,GRUPUL DE UNIUNE PENTRU DIALOG ŞI COMUNICARE INTER-ORGANIZAŢII CULTURALE”, ,,SOCIETATEA CULTURALĂ GALA GALACTION”, ,,MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA” ,,GAZETA PUBLICĂ”, precum şi în paginile: ,,UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT”, ,,LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA OLT şi ,,MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ”.

Ştefan Melinte-Coordonator adjunct U.Z.P.R., FILIALA OLT.