Comentariu cu privire la scrisoarea D-lui Seneca cu nr.84

În începutul scrisorii nr.84, D-ul Seneca se declară pentru studiu și lecturi ,,nu am părăsit niciodată lecturile... căci acestea sunt după cum judec eu necesare, mai întâi ca să nu mă mulțumesc cu mine însumi, iar apoi pentru ca, ajungând să cunosc ce au aflat alții, să stau să judec la cele descoperite și să meditez la cele ce rămân să fie descoperite. Lectura hrănește spiritul; când este obosit de studiu, ea îl înviorează fără să-l oprească de la studiu. Nu se cuvine însă să ne mulțumim numai să scriem și să citim. Se cuvine să facem întocmai ca albinele și cum spune Vergiliu” ,,...mierea cea dulce o toarnă să curgă Fagurii stupului strașnic umplându-i nectar și nu alta.(Eneida,1,.432 sq.)”. Prin analiză, comentând asupra paragrafelor nr.1,2,3 și 4 constatăm că D-ul Seneca expune opțiunea sa pentru lectură și studiu, prin intermediul cărora se poate ajunge la un fel de contorizare în cunoaștere. În cuprinsul paragrafului nr.5, D-ul Seneca se declară de asemenea pentru acumularea separată de cunoștințe, dar în același timp și pentru o prelucrare personală a acestor acumulări, astfel încât, chiar dacă este cunoscută sursa din care provin, acestea să fie diferite de sursa lor, pledând prin urmare și pentru o contribuție proprie la interpretarea acelor lecturi. În cuprinsul paragrafului nr.8 se face referire la influențele pe care le-am avea din partea unor autori, D-ul Seneca apreciind că nu se va înțelege cine este autorul pe care-l imiți în limbaj, în argumente, în gândire” și ,,uneori nu se poate nici măcar bănui, atunci când un om plin de talent pune o pecete personală tuturor ideilor pe care le-a preluat de la modelul său și cărora le dă unitate.” Comentând asupra acestor poziții spunem da! Suntem de acord cu abordarea D-lui Seneca, dar numai din perspectiva unor exerciții de acumulare și nu și în sensul creației proprii. Noi știm că ,,la umbra nucului bătrân, nici iarba nu crește” și de aceea, ne declarăm ca în cursul desvoltării noastre personale și mai ales al creației să mergem pe calea unei gândiri cu unelte proprii.

Ștefan Melinte

 

MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ ,,CALEA ADEVĂRUL ŞI VIAŢA", UN VADEMECUM, ÎN SPAŢIUL CULTURAL ŞI POLITICO-RELIGIOS AL OLTULUI.

 

Între electoratul din Ţara Noastră şi reprezentanţii confirmaţi, aleşi/selectaţi, prin alegerile locale şi parlamentare nu există un contract de reprezentare. Din această perspectivă apreciem că jurământul depus de noii consilieri locali şi de asemenea de parlamentari, la confirmarea lor este necesar să fie înlocuit s-au completat cu un contract de reprezentare. În societatea România, democraţia reprezentativă, în prelungirea democraţiei constituţionale este cel de al doilea nivel democratic. În orice democraţie, orizontul superior este reprezentat de democraţia participativă, ce este generată de societatea civilă. Prin democraţia participativă, fiecare individ ,,fiinţă-stat" este o organizaţie democratică la nivel de individ, care trebuie să participe la viaţa democratică statală. În cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, organizaţiile democratice, la nivel de individ pot constitui organizaţii democratice de solidaritate, întrajutorare şi sprijin (O.D.S.I.S.) şi la nivel de unitate administrativ-teritorială se pot asocia în ,,Forumul Democraţiei şi Solidarităţii"(F.D.S.), urmând ca în spaţiul naţional, toate organizaţiile democratice să se constiuie în Forumul Democraţiei şi Solidarităţii România (F.D.S.R.). Din perspectiva democraţiei statale considerăm că, aceştia sunt pilonii organizaţionali ai noii culturi de uniune civică şi solidaritate. De asemenea apreciem că, în Ţara Noastră, pentru consolidarea democraţiei statale, reorganizarea societăţii civile este absolut necesară.

 

 

 

Andrei Suman.

 

 

 DESPRE ACTIVITATEA DE FREELANCER IN SOCIAL MEDIA

Universul şi mediul online, în general deschid noi orizonturi de exprimare, mai ales în social media, prin website-uri personale sau grupuri publice de socializare. Jurnalismul freelancer în social media poate însemna şi liberalism de opinie, prin livrarea către consumatori, a unor subiecte şi tematici de interes. Susţinem totuşi că, jurnalismul de influencing, în social media este de preferat, jurnalismului freelancer sau jurnalismului clasic, în relaţia cu o instituţie media. De ce? Pentru că sub colaborare, finanţată de o instituţie media trebuie să accepţi politicile editoriale şi să livrezi cu regularitate subiecte şi articole convenite, pe când în social media, nu o faci întotdeauna pentru bani şi ai mai multe grade de libertate. Totuşi, in activitatea de freelancer în social media, puţini realizează că se şi expun unor etichetări de fake news s-au se confruntă cu recursul fiinţelor medii şi submedii la o informare trunchiată, partizană sau inexactă. Astfel, asaltul falselor informaţii în diverse postări se face resimţit, din ce în ce mai mult şi este necesar a-l contracara.

CE ÎNSEAMNĂ A FI UN INFLUENCER ÎN SPAŢIUL POLITIC SOCIAL MEDIA?

Un influencer politic independent, în acţiunile sale publice conştientizează cetăţenii cu privire la respectarea obligaţiilor, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti constituţionale.

A fi un influencer politic în reţelele de socializare, înseamnă a te implica şi a interacţiona cu diverşi opinenţi, care îşi exprimă o multitudine de poziţii politice, fundamentate sau nu, simpatia sau apartenenţa la diverse curente, platforme politic-electorale sau partide politice. Având în vedere că nu există o legiferare a libertăţii de opinie, în mediul online, un influencer politic independent se ciocneşte cu poziţiile politic-partizane şi exprimările unor indivizi, la limita legală şi adeseori dincolo de lege. Se poate spune totuşi că, un influencer politic independent, prin activitatea sa persuasivă contribuie la formarea unor opinii politice individuale, de grup sau comunitare, în general sănătoase pentru societate. Din perspectiva agresivităţii opiniilor politice pentru Securitatea Naţională, reţelele social media, prin multitudinea de opinii politice exprimate pot fi un aliat pentru securitatea statului sau chiar o ameninţare. Un influencer politic independent poate contracara opiniile politice anticonstituţionale şi prin activitatea sa, în social media poate contribui la consolidarea Conştiinţei Naţionale şi increderii naţiunii în forţele proprii, pentru a depăşi diverse momente critic-istorice.

CUM APRECIAZĂ UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT EVOLUŢIA PRESEI PROFESIONISTE?

Este cunoscut că, de prin anii 2008-2009 a început declinul presei scrise. În acest sens şi in spaţiul de presă al Oltului s-a înregistrat un declin al numărului de abonamente la presa scrisă. Motivul îl constituie noul volum de informaţii, difuzat prin presa computerizată, social media şi televiziuni. Consumatorul de presă face recurs la acest nou tip de acces la informaţie şi renunţă la clasicul tip de presă, consacrat prin activitatea ziaristică. Apreciem că din această cauză, numărul de abonamente la ziare şi reviste a scăzut drastic, în fapt ca şi piaţa de carte. Principalele ziare ce apar în judeţul Olt sunt: ,,GAZETA OLTULUI”, ,,ZIARUL DE OLT”- cotidian judeţean de analiză şi atitudine civică, ,,LINIA ÎNTÂI” - săptămânal pentru judeţul Olt, ,,OLT ALERT” ŞI” ,,LUPTA”. Totuşi, un apreciabil număr de ziare sunt tipărite în anii cu campanii electorale, când candidaţii îşi expun platformele şi programele electorale. Dintre revistele publicate în judeţul Olt amintim: ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC”, ,,BASTION”, ,,OLTART”, ,,SEMNALUL OLTULUI, RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI” - săptămânal regional şi independent, ,,REVISTA PROFESORILOR DE LIMBI MODERNE DIN JUDEŢUL OLT”. Concluzionând asupra evoluţiei presei profesioniste scrise şi online putem spune că, declinul presei scrise înseamnă o evoluţie a presei profesioniste online, a jurnalismului freelancer şi influencingului în social media, precum şi a televiziunii locale ,,OLT.TV.”

CUM SE REFLECTĂ ACTIVITATEA UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT ÎN SOCIAL MEDIA?

Activitatea U.Z.P.R., FILIALA OLT în mediul online este cu permanenţă şi mereu în creştere. Cei mai mulţi membrii din cadrul U.Z.P.R., FILIALA OLT au site-uri personale şi prin apartenenţa lor la diverse grupuri publice de socializare, video-uri, canale you tube îşi exprimă opiniile lor faţă de diverse evenimente politico-economice sau culturale interacţionând unii cu ceilalţi sau cu alţi opinenţi. De asemenea, ei publică diverse creaţii literar-artistice, cronici literare sau articole de presă în revistele: ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC”, ,,CONFLUENŢE LITERARE” sau în ziarele locale: ,,GAZETA OLTULUI”, ,,ZIARUL DE OLT”, precum şi în săptămânalele ,,LINIA ÎNTÂI” şi ,,SEMNALUL OLTULUI, RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI” şi în alte reviste din judeţul Vâlcea. Prin activitatea lor jurnalistic-literară, membrii U.Z.P.R., FILIALA OLT se integrează şi caută să răspundă noilor provocări societale, deschise viitorului tehnologiilor informatice.

ÎN CE GRUPURI ŞI CE PAGINI SUNT PREZENŢI MEMBRII UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT?

Cei mai mulţi membrii ai U.Z.P.R., FILIALA OLT sunt adepţii unui jurnalism de influenţă, opinie şi impact şi activează în grupuri publice online, după cum urmează: ,,CENACLUL JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC MEMORIA OLTULUI ŞI OLTEŢULUI”, ,,POPAS JURNALISTIC ŞI LITERAR-ARTISTIC, asociat revistei cu acelaşi nume, ,,POPASUL OAMENILOR INTELIGENŢI”, ,,GRUPUL DE UNIUNE PENTRU DIALOG ŞI COMUNICARE INTER-ORGANIZAŢII CULTURALE”, ,,SOCIETATEA CULTURALĂ GALA GALACTION”, ,,MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA” ,,GAZETA PUBLICĂ”, precum şi în paginile: ,,UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA, FILIALA OLT”, ,,LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA OLT şi ,,MIŞCAREA EUHTER-ORTODOXĂ”.

Ştefan Melinte-Coordonator adjunct U.Z.P.R., FILIALA OLT.

De Ziua Ziaristului Român.


LA 28 IUNIE, 1883 A FOST ARESTAT MIHAI EMINESCU, PERSONALITATE PROEMINENT-EMBLEMATICĂ A UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, PRIMUL REDACTOR AL ZIARULUI TIMPUL, DIN BUCUREȘTI. CU PRIVIRE LA ACEST EVENIMENT DE PRESĂ, POZIȚIA UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA ESTE ACEEA, PRECUM CĂ ODATĂ CU ARESTAREA LUI MIHAI EMINESCU, ÎN ROMÂNIA A FOST ARESTATĂ ÎNSĂȘI LIBERTATEA PRESEI.
MIȘCAREA CREȘTIN-CULTURALĂ „CALEA ADEVĂRUL ȘI VIAȚA”-
CULTURA POLITICĂ DE SOLIDARITATE COEZIVĂ ȘI UNIUNE.
 ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI, LUPTA NOASTRĂ PENTRU RECUNOAȘTEREA ȘI CONSFINȚIREA ZILEI DE 28 IUNIE, DREPT „ZIUA JURNALISTULUI” SAU „ZIUA ZIARISTULUI ROMÂN” VA CONTINUA.

MIHAI EMINESCU
„ACEA STÂNCĂ SUBLIMĂ CE STĂ CU CAPU-N CER
E-UNIREA ROMÂNIMEI...E VISUL MEU DE FIER.”

ÎN VREMEA LUI BUREBISTA, REGATUL DACIC STRĂBUN A FOST PRIMUL STAT CENTRALIZAT, DIN MULTIMILENARA NOASTRĂ ISTORIE.

 „SCRUTER – DAIN" SEMNIFICĂ VOINŢA DE A SCRUTA ERELE DĂINUIRII, ASTFEL ÎNCÂT, NOI ROMÂNII-REHONI SĂ PUTEM ACCEDE, SPRE ERA APOGEULUI EVOLUTIV, AL LUMII NOASTRE.

„DE PE SFÂNTUL MUNTE PRIVESC, SPRE NISTRU ŞI CODRII BUCOVINEI, SPRE TISA ŞI MUNŢII APUSENI AI TRANSILVANIEI ŞI DE LA DANUBIU ŞI PÂNĂ LA MAREA CEA MARE, ACEASTA ESTE REHONIA, ŢARA ŞI PATRIA SFÂNTĂ A ROMÂNILOR EHONI, LIBERI ŞI IUBITORI DE DUMNEZEU.”

NOTĂ: În această viziunea, Sfântul Munte este Vârful „Omul”, din munţii Bucegi – lanţul Carpaţilor Meridionali;
SINAIA: - oraş ehonic;
BRAŞOVUL ≡ TRIENTE – viitoarea capitală diplomatică a României. Se reia în această scriere, mai vechea viziune a diplomatului Nicolae Titulescu, prin care, acesta susţinea că viitoarea capitală a României să fie la Braşov.
Ehoni:-fiinţe dăinuitoare, cei ce vor dăinui în istoria lumilor cereşti.
Rehoni, românii adepţi ai cultului euhterogonic.

MIȘCAREA EUHTER-ORTODOXĂ

IMAGINE ȘI POPULARIZARE  PENTRU

ACADEMIA  ROMÂNĂ

Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.)

 La data de 11 aprilie 1956, Biroul Prezidiului Academiei Române, a hotărât aderarea celui mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării - Academia Română la Uniunea Internaţională de Istoria Ştiinţei, dată care reprezintă, în opinia generală, actul de înfiinţare al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.).

Structura organizatorică a C.R.I.F.S.T., a evoluat de la două divizii, Istoria Ştiinţei şi Filosofia Ştiinţei în 1957, la structura de astăzi –cu trei divizii (Divizia de Istoria Ştiinţei, Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei şi Divizia de Istoria Tehnicii) şi şapte filiale teritoriale (Argeş, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova,  Constanţa, Iaşi şi Timişoara), structură actualizată în urma alegerilor din anul 2014, alegeri validate de Biroul Prezidiului Academiei Române.

ȘTEFAN MELINTE

MIȘCAREA EUHTER –ORTODOXĂ

1. DESPRE CULTELE NEOPROTESTANTE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT

1.1. CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ŞAPTEA.

Cultul Adventist de Ziua a Șaptea, cu Biserica de pe strada Toporași.
Dispune ca patrimoniu, de o sală, cu 100 de locuri şi o anexă cu două camere, un video-proiector, un sistem de recepţie prin satelit, un harmoniu şi o bibliotecă, iar ca mobilier de, 100 de scaune şi un amvon. Ca obiecte de cult deţine un bazin pentru botez şi cărţi de rugăciuni. Această minoritate religioasă a reunit mult timp familii din comunele Văleni şi Nicolae Titulescu, cu 51 de enoriaşi. Din comuna Văleni cele mai cunoscute familii aderente la acest cult sunt: familiile Dascălu Minuş şi Dascălu Daniel iar din comuna Nicolae Titulescu au fost familiile: Văleanu Daniel şi Văleanu Adrian. Primul enoriaş din Văleni, cunoscut al acestei minorităţi religioase a fost Stancu Garvan, care a fost botezat, în închisoare în Ardeal, în timpul celui de-al II- lea război mondial şi după război, acesta a fost vizitat de fraţii săi, care au vrut să se convingă că, el a ajuns cu bine acasă. Sala Casei de Rugăciuni este încăpătoare, iar iarna în sală se face cald. Amvonul este poziţionat în partea de est, a sălii de rugăciuni, iar pe frontonul estic este pictat globul terestru. Cromatica fundalului este albastru deschis și pe acest fundal este apare inscripţia. ,,TEMEŢI-VĂ DE DOMNUL ŞI DAŢI-L SLAVĂ”.
Plafonul sălii este modern şi este înconjurat de un brâu, cu motive specifice, iluminatul natural fiind asigurat de ferestrele poziţionate, pe frontonul sudic al sălii. Enoriaşii acestei minorităţi sunt credincioşi, curaţi şi îngrijiţi şi în Văleni nu s-au înregistrat conflicte de prozelitism sau de altă natură cu enoriaşii cultului majoritar creştin-ortodox. Vinerea şi sâmbăta, ei se întâlnesc la Casa de Rugăciuni, de pe strada Toporași şi aici se fac comentarii biblice şi se cântă în versete religioase. Aceşti enoriaşi au şi o dietă specifică, faţă de dieta cultului majoritar. Comitetul bisericesc este format dintr-un pastor, cu patru membri şi aceştia sunt :
1.MUGUREL CIUREA – PASTOR, ORIGINAR DIN CURTIȘOARA-OLT
2.DASCĂLU MINUŞ – PRESBITER, din VĂLENI,
3.DASCĂLU DANIEL – din VĂLENI.
4.DUIU MONICA - din Văleni
În prezent, familia Văleanu Adrian s-a transferat in comuna Nicolae Titulescu, unde s-a construit o nouă biserică, a acestui cult.
Această minoritate nu dispune de un cimitir propriu şi defuncţii ei sunt înhumaţi în cimitirele comunale, asemenea defuncţilor creştin - ortodocşi.

1.2. BISERICA EVANGHELICĂ

A fost prezentă începând cu anul 2003, fiind reprezentată în comuna Văleni de şapte enoriaşi din Văleni şi de doi enoriaşi, din comuna Stejaru, Judeţul Teleorman. Casa de Rugăciuni se afla pe strada Regina Maria şi aparţinea proprietarului Pieptea Mihai, căruia, enoriaşii îi plăteau chirie. Reprezentativ pentru acest cult este că aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. În prezent, (2020), acest cult și-a încetat activitatea în comuna Văleni.

1.3. BISERICA PENTICOSTALĂ.

Cultul creștin penticostal are Biserica „Betel”, construită pe un teren, donat de familia Ungureanu Florin, pe strada Nicolae Titulescu, colț cu strada Ghețăriei.
Prima slujbă, la această biserică a fost în data de 01.11.2015 și pastorul acestei comunități este d-ul Ungureanu Florin, având drept casier pe d-na Toma Ana Maria. Reprezentativ pentru acest cult este că, aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. Comunitatea cupride șapte familii și slujbele se țin duminica, de la ora 10. De menționat că, pentru acest cult sărbătorile sale sunt cele, care celebrează Crăciunul,
Botezul, Pogorârea „Sf. Duh” și Paștele. Vara, prin lunile iulie-august, cultul creștin-penticostal susține campanii de evanghelizare.

Cultul creștin-penticostal, cu Biserica „Betel”.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1. INDUSTRIA

La începutul secolului XX, în Văleni apar trei dărace de lână, iar în 1903, la moara lui Constantin Colibăşeanu a fost instalată şi o „piuă”, pentru fabricarea dimiilor, din lână de oaie.
Principala ramură, a industriei locale, în Văleni este industria morăritului şi panificaţiei, care apare, după anul 1900, prin construcţia morii de pe malul râului Vedea, acţionată la început de un motor hidraulic, cu o turbină de 24 CP, şi înlocuită mai târziu cu un motor Richet, iar după anul 1925 înzestrată cu 2 motoare Diesel, de câte 185 CP, cu patru pietre pentru porumb, valţuri şi sisteme moderne. Capacitatea de lucru a morii în 24 de ore era de 43 tone, dintre care 19 tone şi 24 tone porumb, această moară fiind deservită de 5 muncitori (morari şi mecanici).
În trecut, în partea estică a clădirii morii, a funcţionat şi o presă de ulei. În anul 2001, după aproape 100 de ani, moara de pe malul de răsărit al râului Vedea încă era funcțională, iar acum în anul 2020 a fost transformată de S.C. NEAGA s.r.l. într-un atelir de confecții.
De asemenea, începând cu anul 1998, Eugen Ţerţeleanu a dat în folosinţă, în Văleni o a doua moară.
Noua moara de grâu avea o productivitate de 400 kg pe oră, o putere instalată de 25 kw, fiind dotată cu 7 motoare electrice pentru angrenare, fiind deservită de 2 muncitori. Moara de grâu are o clădire pentru instalaţii, utilaje şi echipamente, un depozit de grâu, un depozit de făină şi de asemenea un depozit de tărâţe.

Moara de porumb are o productivitate de 800 kg /oră, o putere instalată 14 kw, fiind dotată cu 5 motoare electrice, pentru angrenare.
Moara pentru uruială, are o productivitate de 1000 kg/oră, o putere instalată de 30 kw., fiind dotată cu un motor electric, pentru angrenare.
Moara de porumb şi cea de uruială, dispun de o clădire pentru utilaje şi instalaţii, un depozit de primire materii prime şi de asemenea, o magazie de produse finite.
Panificaţia a fost reprezentată în Văleni, la începuturi de mici brutării particulare, cum a fost şi cea a lui Gheorghe Brutaru, apoi de brutăria cooperativei Văleni, care producea pâine rotundă în greutate de 2 kg. Această brutărie era deservită de un nr. de 12 brutari şi folosea pentru coacere un injector cu motorină. Se produceau 400 de pâini, la o coacere, pâinea fiind cumpărată pe bonuri de ţăranii cooperatori.
În anul 2004, vechea brutărie a cooperativei din Văleni nu mai funcţiona, locul acesteia fiind luat de brutăria lui Eugen Ţerţeleanu, care este dotată cu un cuptor cu o capacitate de 300 de pâini / oră, cu un consum de energie de 1,5 kw şi de asemenea, cu un consum de combustibil lichid ( motorină) de 3 litri /oră, având un motor electric de antrenare a malaxorului, cu o putere instalată de 2,5 kw.
Clădirea acestei moderne brutării are în componenţa sa un spaţiu dospitor, depozit de făină, cuptor, malaxor, masă cu spaţiu de lucru şi spaţiu de vânzare, fiind deservită de 8 muncitori. La această brutărie se produce pâine pe vatră, în diverse sortimente, precum şi diverse produse de panificaţie, cum sunt: cornurile cu gem şi ciocolată. Această brutărie, dimpreună cu moara a fost vândută de către Eugen Țerțeleanu, către S.C. ȘOFI s.r.l., care acum în anul 2020 desfășoară în centrul comunei Văleni, o activitate și mai intensă, decât fosta firmă S.C. GOLIAT s.r.l.

1.1.INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Este reprezentată de o fabrică de cărămidă, una din puţinele fabrici, care a rezistat crizei din construcţiile zonale, de la sfârşitul secolului XX.
Amplasată pe drumul, care duce spre Ghimpeţeni şi folosind materiale locale, fabrica de cărămidă a funcţionat cu 50 de muncitori, organizaţi în două schimburi şi cea mai mare producţie a fost de peste 2.000.000 de cărămizi anual.
De aici se aprovizionau cu cărămidă antreprenorii de construcţii din judeţele Olt şi Teleorman şi din împrejurimi.
Cărămida a fost materialul de construcţie de bază pentru construcţia de magazii, depozite şi grajduri de animale, pentru zootehnii, iar sătenii au putut să-şi construiască mai ieftin locuinţe şi anexe gospodăreşti.
Fabrica a fost construită de către, Primăria Văleni şi apoi, după privatizarea sa, proprietarul acesteia a fost firma S.C ELMINCON S.R.L. – ALEXANDRIA, Teleorman.
Beneficiind de agregatele de balastieră din râul Vedea, în gospodării, cetăţenii îşi fabrică beton pentru uz în gospodării, stâlpi şi plăci din beton armat, pentru împrejmuiri, precum şi bolţari pentru zidărie.
În prezent, din cauza concurenței, fabrica de cărămidă nu mai funcționează și a intrat în paragină.

1.2. PRODUCEREA VINULUI ŞI A ALCOOLULUI

În Văleni a funcţionat şi mai funcţionează 6 mici distilării sau cazane, cum li se spune popular, iar la secţia Vinalcool Văleni, în trecut se asigura colectarea strugurilor şi fabricarea de vin nobil.
După revoluţie, schimbarea nechibzuită a sistemului de proprietate a dus la distrugerea plantaţiei de vie nobilă, din jurul cramei, iar secţia Vinalcoolului a rămas în părăsire.

1.3. FABRICAREA BRÂNZETURILOR

La începutul secolului xx, la căşeria proprietarului Constantin Colibășeanu era angajat un maestru grec, care se preocupa cu producerea brânzeturilor. Mai târziu, prelucrarea laptelui a devenit o ocupaţie de tip industrial, care înainte de revoluţie era asigurată de I.C.I.L. Văleni, apoi de către firma S.C. Căluşarii S.R.L., iar prin 2004, laptele era preluat pentru prelucrare de către firmele: Oltina S.R.L. Slatina, S.C. Lactag Piteşti şi de către S.C. Danone. Sătenii produc brânză pentru consum propriu în gospodării, iar ceea ce le prisoseşte vând la târgul comunal sau la oraş.

1.4. CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI DE DRUMURI

Pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, a fiinţat un şantier de construcţii montaj, care se ocupa de construcţia canalului derivaţie Drăgăneşti - Olt, ce traversează de la vest la est, extravilanul comunal. De asemenea, în aproprierea stadionului comunal a fiinţat o staţie de asfaltare, aparţinând Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Olt, care s-a ocupat cu asfaltarea şi întreţinerea drumurilor din zona de est a judeţului Olt.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL