1. INDUSTRIA

La începutul secolului XX, în Văleni apar trei dărace de lână, iar în 1903, la moara lui Constantin Colibăşeanu a fost instalată şi o „piuă”, pentru fabricarea dimiilor, din lână de oaie.
Principala ramură, a industriei locale, în Văleni este industria morăritului şi panificaţiei, care apare, după anul 1900, prin construcţia morii de pe malul râului Vedea, acţionată la început de un motor hidraulic, cu o turbină de 24 CP, şi înlocuită mai târziu cu un motor Richet, iar după anul 1925 înzestrată cu 2 motoare Diesel, de câte 185 CP, cu patru pietre pentru porumb, valţuri şi sisteme moderne. Capacitatea de lucru a morii în 24 de ore era de 43 tone, dintre care 19 tone şi 24 tone porumb, această moară fiind deservită de 5 muncitori (morari şi mecanici).
În trecut, în partea estică a clădirii morii, a funcţionat şi o presă de ulei. În anul 2001, după aproape 100 de ani, moara de pe malul de răsărit al râului Vedea încă era funcțională, iar acum în anul 2020 a fost transformată de S.C. NEAGA s.r.l. într-un atelir de confecții.
De asemenea, începând cu anul 1998, Eugen Ţerţeleanu a dat în folosinţă, în Văleni o a doua moară.
Noua moara de grâu avea o productivitate de 400 kg pe oră, o putere instalată de 25 kw, fiind dotată cu 7 motoare electrice pentru angrenare, fiind deservită de 2 muncitori. Moara de grâu are o clădire pentru instalaţii, utilaje şi echipamente, un depozit de grâu, un depozit de făină şi de asemenea un depozit de tărâţe.

Moara de porumb are o productivitate de 800 kg /oră, o putere instalată 14 kw, fiind dotată cu 5 motoare electrice, pentru angrenare.
Moara pentru uruială, are o productivitate de 1000 kg/oră, o putere instalată de 30 kw., fiind dotată cu un motor electric, pentru angrenare.
Moara de porumb şi cea de uruială, dispun de o clădire pentru utilaje şi instalaţii, un depozit de primire materii prime şi de asemenea, o magazie de produse finite.
Panificaţia a fost reprezentată în Văleni, la începuturi de mici brutării particulare, cum a fost şi cea a lui Gheorghe Brutaru, apoi de brutăria cooperativei Văleni, care producea pâine rotundă în greutate de 2 kg. Această brutărie era deservită de un nr. de 12 brutari şi folosea pentru coacere un injector cu motorină. Se produceau 400 de pâini, la o coacere, pâinea fiind cumpărată pe bonuri de ţăranii cooperatori.
În anul 2004, vechea brutărie a cooperativei din Văleni nu mai funcţiona, locul acesteia fiind luat de brutăria lui Eugen Ţerţeleanu, care este dotată cu un cuptor cu o capacitate de 300 de pâini / oră, cu un consum de energie de 1,5 kw şi de asemenea, cu un consum de combustibil lichid ( motorină) de 3 litri /oră, având un motor electric de antrenare a malaxorului, cu o putere instalată de 2,5 kw.
Clădirea acestei moderne brutării are în componenţa sa un spaţiu dospitor, depozit de făină, cuptor, malaxor, masă cu spaţiu de lucru şi spaţiu de vânzare, fiind deservită de 8 muncitori. La această brutărie se produce pâine pe vatră, în diverse sortimente, precum şi diverse produse de panificaţie, cum sunt: cornurile cu gem şi ciocolată. Această brutărie, dimpreună cu moara a fost vândută de către Eugen Țerțeleanu, către S.C. ȘOFI s.r.l., care acum în anul 2020 desfășoară în centrul comunei Văleni, o activitate și mai intensă, decât fosta firmă S.C. GOLIAT s.r.l.

1.1.INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Este reprezentată de o fabrică de cărămidă, una din puţinele fabrici, care a rezistat crizei din construcţiile zonale, de la sfârşitul secolului XX.
Amplasată pe drumul, care duce spre Ghimpeţeni şi folosind materiale locale, fabrica de cărămidă a funcţionat cu 50 de muncitori, organizaţi în două schimburi şi cea mai mare producţie a fost de peste 2.000.000 de cărămizi anual.
De aici se aprovizionau cu cărămidă antreprenorii de construcţii din judeţele Olt şi Teleorman şi din împrejurimi.
Cărămida a fost materialul de construcţie de bază pentru construcţia de magazii, depozite şi grajduri de animale, pentru zootehnii, iar sătenii au putut să-şi construiască mai ieftin locuinţe şi anexe gospodăreşti.
Fabrica a fost construită de către, Primăria Văleni şi apoi, după privatizarea sa, proprietarul acesteia a fost firma S.C ELMINCON S.R.L. – ALEXANDRIA, Teleorman.
Beneficiind de agregatele de balastieră din râul Vedea, în gospodării, cetăţenii îşi fabrică beton pentru uz în gospodării, stâlpi şi plăci din beton armat, pentru împrejmuiri, precum şi bolţari pentru zidărie.
În prezent, din cauza concurenței, fabrica de cărămidă nu mai funcționează și a intrat în paragină.

1.2. PRODUCEREA VINULUI ŞI A ALCOOLULUI

În Văleni a funcţionat şi mai funcţionează 6 mici distilării sau cazane, cum li se spune popular, iar la secţia Vinalcool Văleni, în trecut se asigura colectarea strugurilor şi fabricarea de vin nobil.
După revoluţie, schimbarea nechibzuită a sistemului de proprietate a dus la distrugerea plantaţiei de vie nobilă, din jurul cramei, iar secţia Vinalcoolului a rămas în părăsire.

1.3. FABRICAREA BRÂNZETURILOR

La începutul secolului xx, la căşeria proprietarului Constantin Colibășeanu era angajat un maestru grec, care se preocupa cu producerea brânzeturilor. Mai târziu, prelucrarea laptelui a devenit o ocupaţie de tip industrial, care înainte de revoluţie era asigurată de I.C.I.L. Văleni, apoi de către firma S.C. Căluşarii S.R.L., iar prin 2004, laptele era preluat pentru prelucrare de către firmele: Oltina S.R.L. Slatina, S.C. Lactag Piteşti şi de către S.C. Danone. Sătenii produc brânză pentru consum propriu în gospodării, iar ceea ce le prisoseşte vând la târgul comunal sau la oraş.

1.4. CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI DE DRUMURI

Pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, a fiinţat un şantier de construcţii montaj, care se ocupa de construcţia canalului derivaţie Drăgăneşti - Olt, ce traversează de la vest la est, extravilanul comunal. De asemenea, în aproprierea stadionului comunal a fiinţat o staţie de asfaltare, aparţinând Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Olt, care s-a ocupat cu asfaltarea şi întreţinerea drumurilor din zona de est a judeţului Olt.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL