1.GRĂDINĂRITUL, VIILE ȘI POMICULTURA DIN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

1.1.GRĂDINĂRITUL
În Văleni, această preocupare are tradiţii mai vechi – prin anul 1903, cultivându-se 107 ha. cu varză. Mai târziu avându-se în vedere condiţiile create, de lunca râului Vedea, precum şi terenurile cu apa freatică, la mică adâncime, cele două cooperative agricole au cultivat legume şi zarzavaturi: pe 85 ha. la Văleni şi 45 ha. la Mândra.
Culturile predominante au fost cele de tomate, ceapă, varză şi ardei. Terenurile pentru cultura legumelor, de grădină erau amenajate cu canale şi diguleţe, apa necesară irigării acestora fiind luată cu agregate de pompare, direct din râul Vedea. La Văleni s-a încercat amenajarea unui solar de 0.60 ha, dar nu au fost obţinute producţiile scontate.

1.2.VIILE

La mijlocul secolului al XIX-lea, în Văleni se aflau cultivate cu viţă-de-vie, o suprafaţă de aproape 200 ha. Începând cu anul 1882, aceste vii au fost defrişate de către proprietarul Constantin Colibăşeanu.
În anul 1904 se găseau plantate în Văleni 14,75 ha., teren cu vie şi din acestea: 1 ha. era al proprietarului Constantin Colibăşeanu, iar 13,75 ha. erau ale sătenilor.
În toamna anului 1903, d-l Petrache Ţolescu a plantat, pentru prima dată în Văleni 200 de viţe cu rădăcini altoite şi spera să extindă cultura acestui arbust. Acest lucru a fost făcut şi de către d-l Constantin Colibăşeanu, care şi-a extins plantaţia viei sale.
La sfârşitul anului 1969, cultura viţei de vie, în comuna Văleni, ocupa o suprafaţă de 166 ha. - în folosinţa ţăranilor cooperatori se aflau 107 ha. de vie hibridă, iar restul de 59 ha. erau plantate cu vie nobilă, la cele două cooperative.
Soiurile predominante de struguri pentru vin, erau: Feteasca Regală, Risleangul şi Cabernetul, iar pentru struguri de masă: Chasla, Coarna albă şi Neagră.
În ultimul timp se plantase şi soiul de Tămâioasă.
În viile hibride, ale sătenilor se găseau soiuri cum sunt :
- hibridul negru şi alb, zaibărul alb şi negru, argintina, argeriana, Tirazul şi „1001”.
După anul 1991, în Văleni s-a trecut la împărţirea viilor nobile la săteni, dar neaplicarea corespunzătoare a tratamentelor a dus la scăderea producţiei şi sătenii au scos aceste vii nobile.
Au fost plantate vii hibride şi suprafaţa de vii, din Văleni, în anul 2004 era, de 115 ha, de vii hibride.
Secţia de Vinalcool, de la Crama din Văleni, renumită între anii 1970 - 1990, a fost desfiinţată căzând în paragină.

1.3.POMICULTURA

În Văleni nu există tradiţie în pomicultură.
Până, spre anii 1959 predominau soiurile autohtone şi în gospodăriile ţărăneşti se plantau mai mult pruni, meri, corcoduşi şi duzi, iar prin vii câte un nuc. După anul 1960, au fost aduse prin satele comunei, mai multe soiuri productive de pruni, peri şi meri, iar cele două cooperative, plantaseră în special pruni pe: 9 ha. la, CAP Văleni şi 7 ha. la CAP Mândra.
După anii 1990, 1991, plantaţiile de pomi au fost desfiinţate şi în comună, în anul 2004 nu existau mari plantaţii de pomi fructiferi.
Se continuă tradiţia ca, în curţile gospodăriilor ţărăneşti să se planteze mai mult pruni şi mai puţin caişi, cireşi sau vişini. De asemenea, plantaţiile de arbuşti nu au tradiţie - cei mai mulţi dintre aceştia găsindu-se, prin perdelele de protecţie şi pe la marginea pădurilor. Ocolul Silvic Drăgăneşti - Olt a încercat plantarea de zmeură, în lunca Vezii, dar s-a renunţat. S-a mai încearcat cultura căpşunilor, pe valea Călmăţuilui, la CAP Văleni şi pe valea Vezii, la CAP Mândra, dar după câţiva ani s-a renunţat la menţinerea acesteia în planul de cultură.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL