1.DESPRE URBANISMUL COMUNAL - HABITATUL, REȚELELE EDILITARE ŞI CONSTRUCŢIILE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT

După „venirea liniei”, datorită dispunerii cvartalelor de locuinţe de-a lungul acestei principale căi de comunicaţii, forma intravilanului comunei a devenit alungită. Astfel, satele: Văleni, Popeşti şi Mândra sunt poziţionate în lungul acestei artere de circulaţie, astăzi strada Regina Maria. După evenimentele social-politice din anul 1989, începând cu anul 1996, s-a trecut la întocmirea unui nou plan de urbanism general, dar care nu a fost finalizat încă până în prezent. Au fost autorizate noi extinderi de intravilan, dar acestea s-au făcut tot de-a lungul drumurilor judeţene. Se susţine astăzi că pentru concentrarea satului Văleni este necesară şi posibilă o extindere de intravilan, spre zona de izlaz comunal, unde se poate pietrui drumul izlazului, care leagă drumul judeţean 679 de drumul judeţean 872, spre Drăgăneşti –Olt.
În perspectiva asfaltării, în întregime a drumului D.C 105 (Strada Unirea), care leagă satul Mândra de satul Tirişneag se poate realiza o extindere de intravilan şi este posibilă autorizarea de construcţii de locuinţe de-a lungul acestui drum, până la unirea acestor două sate. De asemenea şi spre Seaca, mai poate avea loc o extindere de intravilan, dar nu este de dorit o extindere în zona estică, adică în lunca râului Vedea, spre Ghimpeţeni şi moară, pentru că din Vale a fost mutat satul Văleni la început de secol XX.
În anul 2001 a fost aprobat de către Consiliul Local, primul nomenclator stradal al comunei Văleni, având ca principale străzi: Strada N. Titulescu (L=7,5 km.), Strada Regina Maria (L=5,5 km.), Strada Constantin Colibăşeanu (L=1,5 km.) şi strada Unirea (L= 2,0 km.).
În Văleni este necesară modernizarea reţelei stradale şi executarea unui drenaj stradal corespunzător. În ceea ce priveşte habitatul, datorită puterii economice reduse a familiilor sătenilor de la începutul secolului XX, construcţiile caselor, în care locuiau vălenarii erau modeste. La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, numărul locuinţelor era de 568, în satul Văleni şi 64 locuinţe, în satul Popeşti – în total pe comuna Văleni fiind 632 de case, după cum urmează :
22 case – din cărămidă cu 2-3 încăperi;
100 case – erau din paiantă cu 2 încăperi şi cu un foc;
200 case – erau din nuiele, lipite cu pământ, cu o încăpere şi un foc;
300 case – erau din nuiele lipite cu pământ, cu o singură încăpere;
10 case – erau bordeie;
Camerele de locuit erau de obicei mici, pentru a fi mai călduroase iarna, iar camera de la mijloc, focul cum i se spunea servea de bucătărie. Casele mai arătoase aveau odăi, în care se păstrau vestitele lăzi de Braşov, pentru zestre. Aproape jumătate din casele Vălenilor aveau pivniţele din lemn de stejar şi mai puţine din zid. 1/3 din numărul caselor erau acoperite cu tablă şi şindrilă, iar restul cu paie şi coceni, în fiecare cameră se găsea câte o sobă din cărămidă şi iarna încălzirea locuinţelor se făcea cu resturi vegetale.
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1941, s-au găsit 945 de case. După anul 1950, încep să apară construcţii de case cu fundaţii din beton, călcători din lemn de salcâm cu stâlpi şi montanţi, de asemenea din lemn, peste care se bătea cercuială. Îmbinarea elementelor de rezistenţă (a stâlpilor în călcători), se făcea în scobeli, fapt ce le conferea rezistenţă în timp. Nisipul şi pietrişul erau procurate din albia râului Vedea, cimentul din târguri sau de la oraş, iar lemnul din pădurile din apropiere.

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, din anul 1966 au fost înregistrate 1859 de clădiri, cu 3903 camere de locuit şi cu o suprafaţă locuibilă, totală de 40 030 mp.. Din statistici se poate aprecia o creştere a suprafeţei locuibile, raportată pe persoană, care ajungea la circa 7mp. şi era cam tot atât, cât dispuneau 5 persoane, în jurul anului 1900. A crescut numărul de încăperi al locuinţelor şi treptat începuse să se contureze şi o nouă arhitectură – este vorba de casele pe colţ, cum li se mai spune. Ca anexe gospodăreşti, se întâlnesc mai des bucătăriile de vară (care uneori au pivniţe), şoproane sau magazii şi adăposturi pentru animale.

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor în comuna Văleni a fost înregistrat un număr de 1740 de locuinţe, cu un total de 4091 de camere de locuit şi o suprafaţă locuibilă de 42277 mp. – fiecărui locuitor revenindu-i 11,04 mp. şi o suprafaţă locuibilă medie pe locuinţă de 23,30 mp..
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2002, au fost înregistrate 1652 locuinţe, având 4152 camere de locuit cu o suprafaţă locuibilă de 43.037 mp. – suprafaţa medie pe o locuinţă fiind de 26,10 mp. şi fiecărui locuitor revenindu-i 12,70 mp..

În comuna Văleni se aflau 1424 de gospodării, iar structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate şi grad de dotare cu instalaţii şi dependinţe era după cum urmează:
- pe forme de proprietate - 1645 locuinţe personale;
- 4 de stat;
- 2 private de grup;
- 1 culte.
În ce priveşte alimentarea cu apă în locuinţă :
- 19 case.
În ce priveşte canalizarea( sistem propriu):
- 17 case.
În ceea ce priveşte instalaţiile electrice:
- 1510 locuinţe:
În ceea ce priveşte încălzirea prin centrală proprie:
- 2 locuinţe cu centrală proprie.
În ceea ce priveşte dependinţele:
- 1591 locuinţe au bucătării.
În ceea ce priveşte băile :
- 19 locuinţe au băi.
În domeniul construcţiilor edilitare, au fost realizate construcţii de şcoli, farmacie, dispensar comunal, baie comunală, cămin cultural precum şi alte obiective.

1.2. INFRASTRUCTURA COMUNALĂ

La începutul secolului al XX-lea, elementele de bază ale infrastructurii comunale au fost construite şi se leagă de numele marelui proprietar Constantin Colibăşeanu. Astfel, în aceşti ani sau executat lucrări pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor – la începutul secolului XX, drumurile de pe teritoriul comunei Văleni, aveau o lungime de 24,0 km, din care 6,00 km erau neşoseliţi iar acum în anul 2019, acestea au o lungime de 37,8 km, din care drumurile spre: Slatina, Drăgăneşti, spre Stejaru şi Seaca – Roşiorii de Vede sunt asfaltate. Cu începere de la 1999 – 2000, a fost asfaltat şi drumul D.C. 105, astăzi strada Unirea, care leagă satul Tirişneag de satul Mândra, pe o lungime de 1,00 km.
De asemenea, printr-un proiect european au fost asfaltate o serie de străzi, între care în satul Văleni amintim : strada Olari, str. Narciselor, str. Sfânta Maria, str. Toporași, str. Carpați și str. Lalelelor.
Între anii 1906 –1911, a fost construit din beton podul de peste râul Vedea, de asemenea podul şi iazul de la Călmăţui.
Au mai fost construite şi alte obiective cum sunt: sediul Primăriei, şcoala de lângă primărie, moara şi magaziile. În timp, de-a lungul secolului au continuat construcţiile de şcoli, Căminul Cultural, Liceul Văleni, Baia comunală, Brutăriile, farmacia şi dispensarul, magazinele săteşti, complexul de prestări servicii, restaurantul şi magazinul universal, sedii de societăţi comerciale.

1.3. REŢELE EDILITARE

Între acestea, reţelele electrice (cablaj din aluminiu) sunt poziţionate pe stâlpi cu structură din beton armat, iar cele de alimentare cu apă sunt subterane.
Reţeaua telefonică aeriană, a fost înlocuită în marea sa parte de o reţea cu cablaj din fibră optică. În ceea ce priveşte introducerea gazelor avându-se în vedere că teritoriul administrativ al comunei Văleni este parcurs în zona sa vestică de conducta magistrală, care alimentează combinatul chimic de la Turnu Măgurele, începând cu anul 2018 au fost întocmite studii de fezabilitate şi în prezent se caută investitori pentru demararea acestei investiţii.

1.4 CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI URBANISTICE

Comuna Văleni dispune de condiţii de dezvoltare şi prin noi politici locale, ea poate deveni un centru economic şi social cu standarde urbane. În acest sens, un mare rol îi revine Consiliului Local şi Primăriei Văleni, care pot achiziţiona terenuri în zona centrală a comunei şi pot susţine o politică sănătoasă de sistematizare a construcţiilor, de constituire a unui modern centru civic comunal. Prin politicile locale de implementare a noului plan de urbanism general, susţinut de un riguros regulament de urbanism se pot stabili: regimul de înălţime şi densitatea clădirilor, traseul şi profilul străzilor avându-se în vedere gruparea construcţiilor social-culturale, a unor unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar, de ocrotire a sănătăţii, de prestări servicii şi comerciale precum şi de locuinţe.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL