1.DESPRE COMERŢUL ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII DIN COMUNA VĂLENI,
 JUDEȚUL OLT

1.1.COMERȚUL

La începutul secolului XX, în jurul anului 1904 în Văleni funcţionau 5 cârciumi şi 2 prăvălii, iar principalele mărfuri erau : produsele din vin, tutunul, chibriturile, peştele sărat, opincile, vacsul, lumânările, arniciurile, vopselurile, de asemenea stămburi şi alte produse.
După război, prin 1945 găsim că funcţionau 8 prăvălii, care vindeau produse manufacturate, două băcănii, trei cârciumi, trei comercianţi şi o farmacie, toate particulare. Nu putem să uităm comercianţii ambulanţi, care veneau cu căruţele, de la munte şi aduceau sare, var, poşircă, târnuri, cherestea, oale şi nu în ultimul rând poame şi mere munteneşti. În anii socialismului, volumul
de desfacere a mărfurilor a crescut şi s-a diversificat, odată cu creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor, cel mai mult se vindeau produsele alimentare, iar dintre mărfurile industriale, cele mai vandabile erau mobila, aparatele de radio, televizoarele şi alte produse. Existau un magazin general şi o cârciumă în Olari, două magazine şi un restaurant în centrul Vălenilor, un magazin şi o cârciumă în Popeşti, un magazin şi o cârciumă în Mândra şi de asemenea, în Tirişneag exista o Cârciumă.
La sfârşitul anilor 1970, suprafaţa comercială existentă se cifra la 520 m.p., iar fondul bănesc al Cooperativei de Consum Văleni era în jur de 850000 lei. Analizând statisticile şi bilanţurile contabile se apreciază că, în aceeaşi perioadă s-au livrat mărfuri către populaţie în valoare de 6000000 lei. S-a construit un complex de prestări servicii şi de asemenea au început să se vândă materiale de construcţii, la liber şi prin achiziţii. Lista agenţilor economici comerciali, din comuna Văleni, în anul 2004 erau: în Olari A.F. ŞOFARU MARIAN, S.C. SERVCOM ELIAS S.R.L, A.F. MĂNAFU CONSTANTIN, în centrul comunei A.F. RĂDULESCU, S.C. CONDOR PĂSĂRICĂ S.N.C., A.F. DABU, S.C. GOLIAT S.R.L., S.C. EVRIKA S.R.L., S.C. SINEL S.R.L., (fraţii Ion şi Marian Subţirelu), A.F. PANĂ, A.F. VLAD MIHAI, CONSUM COOP. DRĂGĂNEŞTI OLT, S.C. COMCEREAL OLT S.A., S.C. OLT-WAM. S.R.L. (fraţii Vili, Mihai şi Adrian, din Buta), A.F. LAZĂR.
În Popeşti MAGAZIN SĂTESC, A.F. VELEA, în Mândra S.C. RIX S.R.L., S.C. IONEL-FLORINEL (la Nelu Melinte ), în Tirişneag A.F. Corlată.
În anul 2013, firma S.c. „Diamant Grup” s.r.l. a înființat in comuna Văleni, o fermă de găini ouătoare, cu 24 de locuri de muncă.

În anul 2003 a fost deschisă, în Văleni prima staţie PECO, proprietatea fraţilor Bîgiu Vili, Mihăiţă şi Adrian, dotată cu două pompe Aral cu o capacitate de 45 l/ min şi o capacitate de stocare de trei bazine, a 5800 litri fiecare. În Văleni au mai funcţionat un depozit Comlemn, de unde se puteau cumpăra lemne şi cărbuni de foc şi de asemenea, o bază de recepţie, a sfeclei de zahăr. În afară de comerţul cooperatist şi privat, în Văleni, prin târgul săptămânal de miercurea, care a luat o mare amploare după revoluţie, la piaţă se vând produse agro-alimentare, legume, fructe, ouă, brânzeturi, lactate, încălţăminte, îmbrăcăminte, feronerie şi alte mărunţişuri, iar în obor se vând cereale, vite, cherestea şi materiale de construcţii. La acest mare târg de săptămână vin cumpărători şi comercianţi din toate comunele, din împrejurimi chiar şi din Roşiori de Vede, Drăgăneşti - Olt sau din Slatina


Păcat că totuşi, la acest mare târg nu există dotările corespunzătoare, aşa cum ne-am dori-o cu toţii, dar sperăm că într-un viitor nu prea îndepărtat, prin grija edililor comunali, acest târg se va moderniza şi va atrage tot mai mulţi agenţi comerciali. La Văleni au tradiţie trei mari bâlciuri. Unul, pe 25 martie, de Blagoveştenie, când se mănâncă peşte, unul pe 21 mai de Sf-ții Constantin şi Elena şi ultimul şi cel mai mare, târgul de lubeniţe, de pe 6 august. Dacă în trecut, aceste bâlciuri îşi pierduseră din însemnătate, astăzi după revoluţie, mai ales târgul de lubeniţe, de pe 6 august şi-a revenit recăpătându-şi mărimea de altădată. La aceste bâlciuri, oamenii petrec şi se distrează descreţindu-şi frunţile, dar cu această ocazie se şi comercializează multe mărfuri. Se poate spune că, astăzi, în anul 2020 comerţul concurenţial este tot mai apreciat de cumpărători, în dauna comerţului cooperatist, care a dat faliment.


1.2. PRESTĂRI DE SERVICII

În Văleni şi împrejurimi s-a cultivat tutunul şi se face grădinărit. De aceea, pe strada C-tin Colibăşeanu, în aproprierea stadionului comunal a fost construită o uscătorie. Această investiţie, de interes local a preluat întreaga producţie de tutun din zonă, pe care apoi după uscare, o livra către Societatea Naţională a Tutunului Românesc. Tot la această uscătorie s-a mai produs şi boia de ardei. Avea în dotare sa 10 camere de uscare cu o productivitate de 5 tone pe cameră, o centrală termică pe păcurină cu un consum de 3000 kg pe ciclu şi motoare electrice cu o putere de 13 kw. În prezent, această uscătorie nu mai funcționează.
Firma Comcereal Olt S.A., baza Văleni în prezent a fost achiziționată de S.C. LONGIN s.r.l. și deţine importante magazii de depozitare şi conservarea a cerealelor.
În acest sens amintim două magazii, din zid, de cărămidă, cu stâlpi şi fundaţie de beton armat, cu o capacitate de depozitare de 2 x 5000 tone, două şoproane multifuncţionale, cu o capacitate de 2 x 1400 tone, precum şi de patru pătule de porumb, cu o capacitate totală de 4 x 300 tone. Mai dispune de asemenea, de benzi rulante şi de instalaţie de aerare.
Are 7 angajaţi şi pe perioada de vară angajează şi personal sezonier. În trecut, prestările de servicii, de către Cooperativa de Consum Văleni, erau reprezentate de atelierul, de reparaţii radio-tv, precum şi de atelierele de cizmărie, croitorie, frizerie.
Lipsa de organizare şi firmele de second-hand, au dus la falimentarea unora, dintre aceste ateliere. Totuşi autorităţile locale, prin organizarea unor cursuri pe lângă Căminul Cultural, încearcă să reactiveze sfera serviciilor locale.
Astfel, la Căminul Cultural, pe lângă activităţile culturale, au fost organizate unele cursuri de operator calculatoare şi în prezent se practică servicii de xerox şi tehnoredactare computerizată.
În comună s-au practicat şi se mai practică încă meseriile de dulgheri, tâmplari şi zidari, care construiesc case şi anexe gospodăreşti. Ţinem să amintim totuşi că, meseriile de dogari, croitori şi cojocari nu au dispărut, iar ţiganii aduşi de marele proprietar Colibăşeanu se ocupă cu meseriile de fierari, potcovari şi costorari. Pentru că nu se mai fac căruţe cu roţi din lemn, cu şină metalică a dispărut meseria de rotar. Avem convingerea că, pe viitor se vor găsi politici fiscale, care să încurajeze pe micii meseriaşi şi întreprinzători, meşteşugurile, artizanatul şi industria locală, în general. În Văleni s-a cultivat în trecut: cânepa, inul şi bumbacul, pentru uzul gospodăresc, prin aceasta susţinându-se confecţionarea stofelor din lână şi bumbac, precum şi ţesutul de covoare (macate), carpete, preşuri şi cergi. Totuşi, pânza de casă, fişoanele, prosoapele, şervetele şi cârpele ce se confecţionau din bumbac şi borangic de gospodine, ca podoabe pentru interiorul caselor, pentru îmbrăcăminte şi daruri la diferite petreceri se produc astăzi extrem de puţin.
Va mai exista un nou început pentru războaie de ţesut casnice, sau se va înfiinţa un atelier comunal de ţesătorie, pentru covoare?

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL