DESPRE ISTORIA COMUNEI VĂLENI
 JUDEȚUL OLT

Acest spaţiu geografic a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, mărturie în acest sens stau uneltele din piatră şlefuită, ceramica dacică, romană şi bizantină descoperite în Văleni, care acum se află în colecţia (fotografia de mai jos, „obiecte din piatră şlefuită”), a regretatului profesor de istorie CONSTANTIN STĂNESCU, existentă în patrimoniul Liceului Văleni. Cine a înfiinţat comuna, nu se ştie cu precizie, dar unii susţin că ar fi fost înfiinţată de unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, în jurul anului 1600.
-La anul 7149 (1641), de la Şerban Opincă, din sat din Văleni, 35 stânjeni, fiind prima cumpărare, făcută de Chirchă Rudeanu, de baştină din Curtişoara–pentru că în zapis se zice: „ şi am vândut în sat în Curtişoara.”
-La anul 7157(1649), de la Dragoslav, toată moşia sa, din sat din Văleni şi cu jumătate din vad de moară şi cu moara, făcută în apa Vezii.
-La anul 7158 (1650), de la uncheaşul Şerban Opincă, o moşie în sat în Văleni, „însă moşie stearpă fără oameni, fără mine, fără feciorii mei.”

În zapisele de cumpărătoare ale moşiei, în cărţi domneşti şi în cărţi de hotărnicie şi de aşezare a moşiei se vorbeşte despre satul Văleni, cu începere din anul 1641.
Obiecte din piatră şlefuită, descoperite în Văleni se găsesc în Colecţia prof. Constantin Stănescu.
- La anul 7158 (1650), de la Popa Manea (de la Biserica Domnească din Bereşti) şi de la Neagu, 100 stânjeni din Vălenii, din judeţul Oltului, oxcină stearpă fără rumâni.
- La anul 7159 (1651), de la Voinea Paharnicul, 91 stânjeni din Văleni.

În aceea epocă, Vălenii aveau centrul teritorial, în vale, pe lunca Vezii. La miază noapte, unde astăzi se zice „Dealul Olarilor”, înspre Ungurei, exista un sat mare de moşteni, Bereşti, acum dispărut, spart. La miază zi, lângă apa Vezei şi pe muchia dreaptă a dealurilor se găseau în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea satele: Căleşti, Răseşti şi Novaci, dispărute şi acestea, dar care erau aşezate pe locul ce ocupă astăzi satul Popeşti, în vatra şi cuprinsul acestui sat. La apus exista în vechime satul Bărbăteşti, cu hotarul de moşie, care se lovea în cap cu Vălenii, întocmai cum era în anul 1904, precum şi un neam de boieri Bărbăteşti, care stăpâneau satul şi hotarul de moşie. Şi satul acesta s-a spart, de neamul boierilor Bărbăteşti nu s-a mai auzit nimic rămânând numai numirea suprafeţei. La răsărit hotarul despărţitor a fost totdeauna matca Vezei, numai că exista o matcă veche, mai depărtată de cea actuală, despărţind moşiile şi Judeţul Olt de Judeţul Teleorman. Imediat, în apropriere se aflau satele sparte: Preajba şi Cipercenii, pe trupurile de moşie, în 1904 aflându-se încorporate cu Vălenii. Bereştii, Căleştii, Novacii şi Cipercenii erau sate de moşteni, mici din vechime.

Prin cumpărare cu stânjenul, mai întâi de Chircă Rudeanu, de ginerele său Ghencea Rusti şi mai târziu de Şerban Cantacuzino, Vel Paharnic, ginerele lui Ghencea Rusti ( 1681-1696), moştenii erau deposedaţi, satele se spărgeau şi proprietatea mică era înghiţită de marea proprietate. Câmpul, pădurea, dealurile cu vii, vadurile de moară, de pe râul Vedea cu siliştea satelor se alătură la Văleni şi proprietatea intră în mâinile unei singure persoane.
Această evoluţie se confirmă prin cartea lui Constantin Basarab Brâncoveanu din anul 1702, luna septembrie, către Şerban Cantacuzino- vel Paharnic, în care se scrie: „Ca să-i fie lui Ocină, satul Văleni, sud Olt şi cu toate cumpărăturile ce au mai cumpărat, împrejurul Vălenilor la Căleşti, Răseşti, Novaci, Bereşti, Ungurei şi Ciperceni”.
Novacii erau pe apa Vezei, în dreptul cătunului Popesci, în locul unde s-a zis : „ vadul Novacilor”. Aici era vatra acestui sat spart. Dovadă tot cartea lui Brâncoveanu către Şerban Cantacuzino-VelPaharnic, relativă la aşezarea moşiei Văleni, unde se zice: „Piatra d´întuiu a Vălenilor, despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezei”.

Numele de Văleni se trage de la valea Vezei şi se aseamănă cu situaţia topografică a localităţii şi înseamnă, sat în valea Vezii, râu principal, lângă care este aşezat.

Numele de Ciochina vine de la Dima Ciochină, proprietar pe vremuri în acest loc, Popeştii de la postelnicul Gheorghe Popescu Pricoliciu.

Aceste numiri se justifică prin acte. În hotărnicia moşiei, făcută în anul 1843 de către paharnicul Sandu Depărăţeanu din Roşiorii de Vede, cătunul Popeşti e trecut sub numele de Băţanu. Şi atunci două cătune formau comuna Văleni din Olt: Vălenii de Sus şi Vălenii de Jos, sau Popeştii, ce li-se mai zicea şi Ciochina, ambele cătune fiind aşezate pe muchia dreaptă a Vezei, pe o întreagă serie de dealuri. Numele satului Mândra vine de la o aşezare temporară a unor stâne de oi sau păşune – după profesorul Lucian M Iliescu, care susţine că termenul a fost citat şi de către Dumitru Z. Furnică în „Documente privitoare la comerţul românesc”, care se referă la următorul distich de poezie populară, cules cândva din judeţul Teleorman „Vreo cincizeci de căţelandre / care păzesc pe la mandre”, adică pe la stâne. După alţii numele Mândra se originează în cuvântul „ Mândra”, care are într-adevăr o semnificaţie curentă în limba română şi în timp aceasta (prin simplificarea scrierii şi vorbirii) a devenit Mandra. Unele localităţi din ţară îşi mai păstrează însă vechile denumiri, cum este Slobozia Mândra. Satul Mândra s-a mai numit, în anul 1929 şi Regina Maria.

Numele satului Tirişneag vine de la denumirea unui eleşteu, după alţii de la numele unui cioban Neagu Târâş care îşi avea turma pe malul acestui eleşteu. Pe valea Bratcovului s-a format „comună nouă – Elena Elisabeta”, cu începere din anul 1897, prin cumpărarea a 104 loturi de câte 5 Ha, în suprafaţă totală de 520,2515 ha, aflată pe teritoriul moşiei Dideşti- Neaga 1897. În „Monografia comunei Văleni, judeţul Olt-1904”, pagina 57, S.P. Radianu scria „Aceşti cumpărători de loturi nu s-au strămutat până acum din Văleni pe loturile cumpărate. Ei le muncesc însă îşi duc produsele la casele lor din Văleni”.
Acest izvor de date ne confirmă că locuitorii din Tirişneag îşi au origini şi în Văleni şi nu numai în comuna Stejaru aşa cum susţin unii.
În anul 2004, satele: Văleni, Popeşti, Mândra şi Tirişneag au devenit sate componente de bază ale comunei Văleni, Judeţul Olt.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL -PRIMĂRIA VĂLENI-UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA-LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI