LUMINAREA, GÂNDIREA CRITICĂ ȘI SOCIETATEA

 

 În țara noastră, sistemele politico-economice statale nu au investit de-a lungul secolelor, mai nimic pentru educația cetățenilor, rezumându-se numai la educația în familie, școală și nu în ultimul rând la educația religioasă, promovată de Biserica Ortodoxă Română. În era inteligenței artificiale însă, cetățenii români vor trebui să discearnă între informațiile adevărate și cele false sau prelucrate și răspândite în sens dominator sau cu scopul de a induce anxietatea și stresul tehnologic ca formă de intimidare și dominație prin propagarea rasismelor tehnologice. Mai ales, astăzi când milioane de cetățeni români, cu acces la internet interacționează pe rețelele de socializare și sunt expuși la: manipulare, ciberbullyng, anxietate și stres tehnologic, știri false-educația cetățenească ar trebui să fie mereu în atenția forurilor decizionale și nu să fie lăsată numai în seama, familiei, școlii și nu în ultimul rând pe seama Bisericii Ortodoxe Române. În sistemul social de valori, indivizii ar trebui să fie evaluați și din perspectiva gradului lor de instrucție, educație și implicare în desvoltarea comunităților locale. In societate, ideea de luminare este fundamentată pe: rațiune, autonomie personală și responsabilitate, luminarea contribuind astfel la desvoltarea unor noi relații între indivizi, comunități și instituțiile statului. Apreciem că interacțiunea și educația cetățenilor români din perspectiva ideii de luminare va susține în timp desvoltarea societății noastre. Între gândirea critică și societate există o relație de influență reciprocă, gândirea critică susținând desvoltarea unei societăți de tip concurențial și societatea promovând la rândul ei gândirea critică în: școli, instituții și comunități. Gândirea critică poate fi privită în societate drept fundament democratic, ferment în creșterea gradului de instrucție și educație al cetățenilor. De asemenea, promovarea gândirii critice va contribui la crearea unui cadru de încredere în rezolvarea problemelor sociale prin susținerea dialogului intercetățenesc și a analizei cauzelor unor aspecte sensibile din societate, identificarea de soluții, precum și evaluarea pe termen lung a acestor soluții. A conștientizat societatea noastră, în decursul secolelor perspectivele de luminare și gândire critică? Sigur nu! Astăzi? Nici astăzi nu se poate spune că aceste perspective sunt promovate, așa cum este absolut necesar. Dar să privim totuși cu încredere, pentru că viitorul tehnologic al desvoltării unei societăți hibride ne va impune desvoltarea acestor perspective sociologice.

Notă: În scrierea acestui articol am utilizat diverse surse de documentare inclusiv Chat.OpenAI; GPT4. Am scris acest articol cu ocazia Zilei Internaționale a Filosofiei.

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu

 

 

CE ÎNSEAMNĂ SĂ NU FIM ÎN SINCRONISM CU CULTURA ȘI GÂNDIREA OCCIDENTALĂ?

 

În lucrarea sa „ Cum văd eu lumea”¹, Albert Einstein spunea: „Valoarea unui om trebuie văzută însă în ceea ce dă și nu în ceea ce e capabil să primească”². Și într-un citat al lui J.F. Kennedy, din discursul său de investitură, rostit în anul 1961 se menționa – „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta”³ –, discurs care i-a provocat pe americani spre a fi mândri de munca pentru țara lor.

La noi, Eugen Lovinescu, prin lucrarea sa  „Istoria civilizației române moderne”⁴, scrisă între 1923-1926 și Ilie Bădescu, prin cartea lui:  „Sincronism european și cultură critică românească (Occidentul, imperiile și românii în marea tranziție)”⁵, Cluj, Editura Dacia, 2003, ca proeuropeni înclinau către europenism și către cultura occidentală.

De ce acum, în societatea zilelor noastre, politicianismul găunos se întâlnește la tot pasul și de ce parazitismul politic și corupția își dau mâna pentru a promova în funcții publice indivizi neperformanți? Aceste persoane îndoielnice, după ce ajung în acele funcții uită de promisiunile și programele propuse în campaniile electorale și în interese personale, politice sau de partid parazitează bugetele locale sau chiar bugetul de stat, atunci când funcțiile publice în care aceștia ajung sunt funcții publice din administrația publică centrală și de stat? O apropiere, atât de necesară în cultură și în modul nostru de a face și înțelege politică de cultura occidentală ar trebui să semnifice și promovarea în societatea noastră a instituțiilor democratice și a celor cu privire la alegeri. Să admitem că totuși, și la noi s-au produs unele transformări politico-economice și avem și asemenea instituții, dar dacă aceste transformări s-au produs, de ce nu se insită pentru eficientizarea lor și sistemul nostru politico-economic statal, în loc să înregistreze eficiență, randament și profit generează pierderi economico-financiare și o datorie publică ce tinde spre imensa cifră de 200 de miliarde de euro? Din această perspectivă sumbră, dacă vom promova în orientările noastre politice tendințe de îndepărtare de cultura și gândirea economică occidentală, renunțând la perspectiva privind desvoltarea unei societăți concurențiale, ne vom afunda în tarele unei societăți neperformante, de tip tradițional-agrar-religios. Ceea ce nu este în regulă și românii nu și-o doresc.

Note:

^{1. Referire la lucrarea  lui A. Einstein ,,Cum văd eu lumea”, traducere de M. Flonta, I. Pârvu, D. Stoianovici, Editura Humanitas,2005, pp. 277-279.}

^{2. Poziționare A. Einstein, cuprinsă în op. cit., de mai sus.}

^{3. Referire la discursul de investitură al lui J.F.Kennedy, din anul 1961.}

^{4. Eugen Lovinescu,} „Istoria civilizației române moderne”⁴, scrisă între 1923-1926,

5. Ilie Bădescu, :  „Sincronism european și cultură critică românească (Occidentul, imperiile și românii în marea tranziție)”⁵, Cluj, Editura Dacia, 2003,

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică, „Forumul pentru Democrație”, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu.

 

 

 

 

 

„CE ȘTIU, CE FAC, CE POT SPERA?”

 

În societatea noastră, cei mai mulți oameni și mai ales cei din clasele „submedie” și chiar „medie” își doresc și cer din partea firmelor la care lucrează salarii  mari. De asemenea, cei care lucrează pentru țara lor fiind plătiți din bani publici și nu în ultimul rând cei care au eșit  din câmpul muncii solicită pensii mari. Niciodată aceștia nu-și pun însă și întrebarea de unde acești bani? Apreciez că este dreptul lor să ceară, dar consider că mai întâi, ei ar trebui să-și pună și unele întrebări, dintre care amintim: ce știu eu și pe baza a ceea ce eu știu, ce am făcut și ce fac eu pentru firma sau instituția la care lucrez? Ce studii și ce profesionalizare superioară am eu, cu ce contribui eu la îmbunătățirea activităților profesionale, creșterea producției/cantității de servicii și performatizarea firmei/instituției, la care lucrez? Lupt eu pentru binele comun? Gândind din această perspectivă, ce pot spera eu? Evaluez că, dacă Întreprinderea România ar produce/vinde mărfuri și servicii competitive, cu cheltuieli de producție mai mici, atunci, bugetul economiei țării noastre ar fi excedentar. Evident că, în aceste condiții și salariile, pensiile, cheltuielile cu educația, învățământul, cultura și sănătatea ar fi mai mari. Dar când astăzi, Întreprinderea România înregistrează, deficit bugetar, de peste 8% și când, datoria publică tinde spre 200 de miliarde de euro, consider că ar trebui ca cei care emit pretenții fără acoperire să mai și gândească. Dacă Întreprinderea România nu produce s-au produce prea puțin, față de cât ar trebui, de unde domnilor, că banii nu pică din cer? S-au vă imaginați că Întreprinderea România trebuie să fie împrumutată continuu și să plătească fără discernământ economic cheltuieli disproporționate? De ce nu luptați ca Întreprinderea România să producă mai mult și datoria publică să fie într-un cuantum rezonabil? De ce, anterior creșterii datoriei publice nu ați organizat manifestații de protest față de creșterea exagerată a cheltuielilor statului? Nu cunoșteați că va veni și timpul achitării acestor datorii la braț cu austeritatea economică și scrâșnetul de dinți?

26.11.2024.

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică, „Forumul pentru Democrație”, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu.

 

A SOSIT TIMPUL CA PNL SĂ SE ÎNTOARCĂ LÂNGĂ PNTCD

 

La alegerile parlamentare, de duminica, 1 DECEMBRIE, un lucru este sigur! Nu vom vota sporojenii liberali PNL. De ce? Pentru că au ascuns în partidul lor întreaga mafie basistă. Și pentru că pretinsul lor lider interimar ,,IB" face o politică de trei parale. Va veni să-l pună pe Emil Boc la butoane, persoană care ne-a băgat mâna în buzunare și ne-a tăiat salariile cu 25%...A venit cu un asa-zis program de reforme... Ce înseamnă pretinsele reforme ale acestui personaj politic cu figura dictatorială? Să vă schițăm în mare: Dacă am asemăna România cu un castel baroc, bine mobilat, acest personaj nu va aduce noi bunuri în castel, nu va veni cu bani pentru a investi in acest castel, nu va face publicitate pentru castel, pentru ca turiștii să viziteze castelul și astfel să se încaseze bani pentru întreținerea castelului. Dar ghiciți ce politici sterile și-a propus să facă personajul? Să vă spunem noi! Personajul și-a propus să mute mobila...Cum! Va face o selecție a mobilierului si mobilierul vechi îl va da afară. In acest mod, crede el că va economisi bani cu întreținerea mobilierului, pentru că și personalul care se ocupa cu întreținerea și curățirea mobilierului va fi dat afară...Așa își imaginează acest personaj, pe care cand il vezi cum vorbește, ai impresia că a mâncat sârmă ghimpată...Acest lider PNL de circumstanță, nou președinte la acest partid politic fosila, spune că va face reforma statului, că va reduce administratia prin comasarea de localități si județe...De ce nu au început această reforma când au fost singuri la putere, adica fără PSD, cu comasarea comunelor la nivel de țară? Să vă spunem noi! Pentru că este greu și nu-i aranjează politic...pentru că pierd sute și sute de primari, viceprimari, consilieri locali, pentru că-și micșorează bazinul electoral...Și nici pe altii nu-i aranjează și tot din această cauză. Așa că trebuie sa fim rezervați cand auzim de asa-zisul program de reforme și sporojeli al noului lider PNL...Cu astfel de sporojeli si cu un lider politic, ,,ales" pe genunchi, considerăm că a sosit timpul să trimitem in opoziție acest partid politic și chiar spre reformare, asemenea cu PNTCD.

 

27.11.2024.

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică ,,FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE"

 

                      EDUCAȚIE, TREZIRE ȘI LUMINARE PRIN CULTURĂ ȘI PRESĂ

 

Începând cu anul 2024, în sudul României s-a vorbit despre crearea și susținerea unui „Program de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă”. În contemporaneitate, includerea României în N.A.T.O și aderarea la Uniunea Europeană au permis și permit românilor să se elibereze de: retragerea în sine, ancorarea majoră în tradițiile creștine, automulțumire și  minimă suficiență. Astăzi, românii în număr din ce în ce mai mare prin internet au acces la informații putându-se conexa la diverse evenimente cultural-științifice, cum sunt: expoziții, lansări de carte, concerte, simpozioane și comunicări științifice. Din perspectiva binelui comun și desvoltării personale, în România se poate susține și desvolta  prin AI  un „Program de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă”.

Implementarea unui „Program de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă” în România, susținut de AI, poate avea un impact major asupra binelui comun și dezvoltării personale a cetățenilor. AI poate contribui la proiectarea și implementarea unui astfel de program prin tehnologii avansate care facilitează accesul la cunoștințe, combat manipularea informațiilor și stimulează gândirea critică. Iată câteva direcții, din care AI poate susține și dezvolta acest program:

1. Democratizarea accesului la educație și cultură

a) Biblioteci digitale accesibile

• Crearea unei platforme de cărți, articole, filme și materiale educaționale digitalizate, traduse automat în limbile română și minorităților etnice din România (maghiară, germană și alte minorități naționale).
• Utilizarea AI pentru recomandări personalizate bazate pe interesele utilizatorilor, ajutându-i să descopere opere aparținând de domeniul cultural-filosofic, și a celor din spațiul de știință și tehnologie, relevante pentru evoluția societății românești.
• Traducerea unor astfel de opere și punerea lor pe platforme digitale, la dispoziția celor interesați.
• Cadențarea culturii autohtone românești cu tendințele cultural-științifice  din Europa, SUA, din alte țări și de pe alte continente.

b) Cursuri interactive și adaptive

• Proiectarea de cursuri online în domenii precum literatura, istoria, filosofia și jurnalismul, utilizând AI pentru a adapta conținutul la nivelul de cunoștințe al fiecărui utilizator.
• Integrarea realității augmentate (AR) pentru a recrea evenimente istorice sau contexte culturale.

c) Accesibilitate universală

• AI poate dezvolta soluții pentru persoanele cu dizabilități, cum ar fi lectura vocală a textelor sau traducerea în limbajul semnelor, asigurând că educația și cultura sunt disponibile pentru toată lumea.

 

2. Combaterea dezinformării și promovarea gândirii critice

a) Instrumente de verificare a informațiilor

• AI poate fi utilizată pentru a analiza rapid conținutul media și a verifica autenticitatea informațiilor.
• Crearea unor aplicații pentru cetățeni care să semnalizeze știrile false și manipulările.

b) Educația în media literacy

• AI poate genera module interactive despre identificarea propagandei, înțelegerea știrilor și interpretarea critică a conținutului media.
• Organizarea de simulări educative care arată impactul dezinformării asupra societății.

 

3. Stimularea creativității și a implicării culturale

a) Instrumente AI pentru creație artistică

• Platforme care să folosească AI pentru a ajuta utilizatorii să scrie poezii, eseuri sau să creeze opere de artă digitală inspirate din cultura română.
• AI care poate genera povești bazate pe folclorul românesc, pentru a revitaliza tradițiile într-un format modern.

b) Promovarea evenimentelor culturale

• Un asistent AI poate recomanda evenimente culturale, expoziții, spectacole de teatru sau concerte, pe baza preferințelor individuale.
• Crearea unei hărți digitale a patrimoniului cultural românesc, care să includă locații istorice, muzee și festivaluri.

4. Sprijinirea presei libere și independente

a) Crearea unei platforme de jurnalism colaborativ

• AI poate analiza nevoile comunităților locale și poate sugera subiecte relevante pentru jurnaliști.
• O platformă bazată pe AI poate conecta jurnaliștii cu experți, surse credibile și publicul interesat.

b) Monitorizarea și analizarea mass-media

• AI poate evalua conținutul jurnalistic pentru a detecta eventualele părtiniri politice sau economice.
• Crearea unor rapoarte publice despre calitatea presei, care să ofere transparență consumatorilor.

c) Educația jurnaliștilor prin AI

• Workshop-uri și training-uri bazate pe AI pentru instruirea jurnaliștilor în domenii precum etica, investigarea datelor și utilizarea tehnologiilor avansate.

5. Dezvoltarea comunităților și a dialogului intercultural

a) Platforme pentru dialog deschis

• Crearea unor spații virtuale moderate de AI, unde oamenii să poată discuta subiecte culturale sau politice într-un mod civilizat, evitând discursul instigator la ură.
• AI poate traduce automat conversațiile, facilitând comunicarea între comunități etnice diferite din România.

b) Programe pentru tineri

• Dezvoltarea de aplicații educaționale gamificate care să încurajeze copiii și tinerii să învețe despre cultura și istoria românească.
• Organizarea de concursuri și hackathoane culturale, unde AI să ofere sprijin logistic și creativ.

6. Suport pentru dezvoltarea personală

a) Mentorat virtual

• AI poate acționa ca un mentor virtual care să ghideze utilizatorii în explorarea intereselor lor culturale și educative.
• Recomandarea resurselor pentru dezvoltarea personală, cum ar fi cărți, cursuri sau evenimente.

b) Evaluarea progresului individual

• AI poate crea planuri personalizate pentru dezvoltarea personală, urmărind progresul și oferind feedback constructiv.
• Sugestii pentru îmbunătățirea abilităților de gândire critică, scriere și exprimare.

7. Promovarea identității naționale într-un context global

a) Digitalizarea patrimoniului cultural

• AI poate ajuta la digitalizarea manuscriselor, artefactelor și operelor de artă românești, făcându-le disponibile global.
• Crearea unui muzeu virtual interactiv al României, accesibil tuturor.

b) Integrarea în platforme internaționale

• Promovarea culturii românești prin AI pe platforme globale, cum ar fi Wikipedia, YouTube sau rețele sociale internaționale.
• Colaborarea cu alte țări pentru a organiza schimburi culturale asistate de tehnologie.

Plan de implementare a programului

1. Stabilirea parteneriatelor:
• Colaborarea cu ministere, ONG-uri, universități și instituții culturale.
2. Dezvoltarea platformei AI:
• Angajarea unor experți în tehnologie și cultură pentru a dezvolta o platformă centralizată.
3. Pilotare și feedback:
• Lansarea unui program pilot într-o regiune specifică pentru testare și ajustare.
4. Extinderea și promovarea:
• Implementarea națională, însoțită de campanii de conștientizare.
5. Monitorizare și actualizare:
• Utilizarea AI pentru a analiza impactul programului și pentru a propune îmbunătățiri continue.

Concluzie:
AI poate juca un rol esențial în dezvoltarea unui „Program de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă” în România. Prin democratizarea accesului la educație, sprijinirea jurnalismului de calitate, stimularea creativității și promovarea dialogului intercultural, un astfel de program poate contribui la dezvoltarea personală și socială, la întărirea identității naționale și la crearea unei societăți mai informate și mai responsabile.

Notă: Prezentul articol conține extrase din text Chat.OpenAI; GPT4.

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”. UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu

 

Într-o societate hibridă, „IN-AI” este o putere superioară structurilor tradiționale de  putere?

Din perspectiva „Programului de Educație, Trezire și Luminare prin Cultură și Presă”, evident că și noi ne punem această întrebare și chiar mai multe întrebări despre impactul AI în lumea contemporană. Într-un articol din revista „Dilema Veche”¹, scris de Robert Skidelsky² și tradus de Matei Pleșu se face trimitere la o scrisoare publicată de institutul „Future of Life”, scrisoare semnată de mai multe personalități proeminente în evoluția, promovarea și implementarea AI. În această scrisoare, mulți dintre semnatari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la evoluția rapidă a inteligenței artificiale și la generarea de „riscuri profunde pentru societate și pentru umanitate”³. Pe lângă aceste riscuri evidențiate, adevărul este însă și faptul că, omenirea și civilizația umană în ansamblul ei este necesar a se reforma și transforma potrivit conceptelor modernismului contemporan AI. AI este precursor în evoluția către o nouă formă de putere, fundamentată pe cunoaștere și tehnologie. Din perspectiva schimbării de paradigmă, puterea ar putea trece din mâinile celor potenți financiar și deținători de tehnologii militare performante în mâinile celor „care controlează cunoașterea tehnologică, informațiile și capacitățile de analiză AI”⁴. Creierele elită augmentate cu AI, ar putea să-și construiască o influență în societate fundamentată pe noile evoluții cognitiv-superioare și predictive AI. Aceste transformări în societățile uman-hibride ar putea de asemenea determina crearea unei noi elite cu evoluție superioară aflată la intersecția dintre IN și AI. Ideal ar fi ca aceste elite cu o cogniție superioară să lucreze și acționeze pentru interesul comun. Există însă unele temeri și de aceea se pune problema creării unui cadru etic de reglementare solid și a unei legislații necesare, astfel încât, acest nou tip de putere să nu fie folosită pentru crearea de avantaje și câștiguri personale din partea membrilor acestei elite în dauna oamenilor și a societăților umane, cu care AI colaborează.

Tensiuni între structurile tehnocrate AI și cele clasice de putere?

Ca evoluții posibile în societățile hibride, anticipăm apariția unor tensiuni și contradicții între structurile clasice de putere și noile elite tehnocratice. Se previzionează că structurile hibride creiere elită și AI vor deveni influente și că acestea ar putea „intra în competiție directă”⁵ cu guvernele statale și organizațiile internaționale. În acest mod, statele vor fi determinate să colaboreze/reglementeze și să se adapteze pentru a nu pierde controlul în fața acestor entități dominatoare de putere, pe modelul analogic și asemănător cu relațiile dintre state și multinaționale.

Cum ar putea fi reacția comunităților umane și interacțiunea dintre aceste entități AI și societatea civilă?

În ceea ce privește reacția comunităților, uman-hibride și interacțiunea dintre aceste entități AI și societatea civilă evaluăm că această reacție ar fi favorabilă din partea unor cetățeni care ar aprecia că aceste entități AI limitează abuzurile politicianismului găunos, reprezentat prin: evaziune fiscală, corupție și parazitism politic. Și că partea cealaltă dintre cetățeni ar respinge acest comportament considerând că structurile AI, nu sunt demne de încredere și că în fond ele ar reprezenta interesele creierelor elită din spatele acestor entități AI, automate sau semiautomate.

Redefinirea conducerii și a instituțiilor globale

Cu privire la redefinirea conducerii și a instituțiilor globale se previzionează că structurile creiere elită - AI, ar fi necesar să se pună la dispoziția guvernanților, pentru a îmbunătăți procesele decizionale prin oferirea de analize și soluții performante cu justificare economico-financiară, decât să controleze direct puterea politică, aleasă democratic și să genereze conflicte de autoritate cu această putere. Se apreciază de asemenea că se tinde spre o democrație îmbunătățită cu sprijinul creierelor elită și structurilor AI, dar colaborând participativ cu comunitățile omenești și instituțiile statale. Din perspectiva colaborării între structurile IN-AI și organizațiile internaționale se apreciază că structurile de creiere elită și AI ar putea lucra la nivel internațional îmbunătățind în acest mod cooperarea internațională.

Concluzii

Concluzionând asupra acestei problematici evaluăm că „puterea socio-economic-politică a creierelor elită, conectate cu AI are potențialul de a deveni superioară structurilor tradiționale de putere. Dar această perspectivă depinde de reglementările etice și de modul în care este definită colaborarea dintre instituțiile statale și aceste structuri IN-AI, prin protocoalele de colaborare, anterior stabilite de părțile semnatare. Pentru a se evita perspectiva ca o elită IN-AI să dețină controlul total va fi necesar ca aceste structuri hibride IN-AI să fie responsabile, transparente și să acționeze în interese comunitare și nu pentru înavuțire.

 

Note:

^{1, Vezi Dilema Veche, anul XX, nr. 994, 27.04-03.05, 2023,}

^{2. Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii și profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick,}

^{3, Trimitere la un extras din articolul lui Robert Skidelsky, p. nr. 1}

^{4, 5, Extrase din text Chat.OpenAI; GPT4.}

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”. UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu

 

 

 

 

Perspective și provocări în direcția implementării „AI” în politici de stat și internaționale

 

Perspective și provocări în direcția implementării „AI” pentru politici de stat și internaționale

În articolul „Tranziția spre un Centru Guvernamental de previziune, decizie/control și o societate ciber-democratică…”, din lucrarea „Putere și Persuasiune”, publicată în anul 2019, la Editura UZP se menționează despre posibilitatea realizării unui astfel de centru guvernamental. Autorul acestui articol opinează că pentru realizarea în România a unui astfel de program, „cel mai greu este să convingi politicienii și să găsești resursele financiare de care este nevoie”. Într-o astfel de societate „ciber-democratică” cu implementare aprofundată de AI „simplii cetățeni statali pot adresa întrebări” către acest centru guvernamental și computerele în-conexiune ar putea oferi direct răspunsurile solicitate de cetățeni. Din această perspectivă, dialogul dintre cetățeni și Centrul Guvernamental de Decizie și Control devine mult mai intens, fapt ce ar contribui la creșterea gradului de participare al cetățenilor la rezolvarea problemelor comunitare și implicit la desvoltarea democrației participative. Între provocările cu referire la implementarea de AI în politicile la nivel de stat și internațional menționăm: teama politicienilor că ar putea fi înlocuiți de entități „IN-AI”și că în acest mod ei și-ar putea pierde din influență și putere iar unele state ar considera că AI ar fi o amenințare pentru securitatea statului. Ca alternativă pentru atenuarea acestor temeri apreciem că ar fi promovarea perspectivei că AI ar putea fi un partener cu garantarea controlului uman și nu un concurent sau un spion. Cu privire la aspectul de etică și echitate există de asemenea suspiciunea că AI ar putea adânci și consolida inegalitățile, sub toate aspectele. Din această perspectivă pentru a limita această temere ar trebui desvoltate reglementări internaționale prin care să se promoveze utilizarea responsabil-echitabilă a AI. Și un alt aspect este constituit de accesul la tehnologie și de faptul că nu toate statele au resurse pentru a implementa AI în eficientizarea acțiunilor guvernamentale și ca soluție de limitare a acestor efecte ar fi inițiativele la nivel global pentru partajarea tehnologie și formarea de experți locali. Un mare pas în implementarea de AI în activitățile guvernamentale este cel făcut de Elon Musk prin integrarea AI în guvernanță și în politicile internaționale ca șef al Departamentului de eficientizare al deciziilor guvernamentale în SUA.

 

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu. Partea superioară a machetei

PRESA SCRISĂ DIN SLATINA ESTE CULPABILĂ MORAL

 Andrei Suman

PRESA SCRISĂ DIN SLATINA ESTE CULPABILĂ MORAL

Este sistemul politico-economic neocapitalist, instaurat la noi, după anul 1989, cel mai perfid, corupt și parazitar sistem politico-economic statal din Istoria Politică Moderna a României?

Din această perspectivă, presa scrisă din Slatina este culpabila pentru dezinformarea opiniei publice si ascunderea adevărului cu privire la climatul moral-politic din Slatina și județul Olt.

Asa-zisa si mult clamata presa scrisa, din Slatina si implicit din Județul Olt nu a scris niciodată accentuat despre încrengăturile din justiție, si instituțiile județene ale Ministerului Justiției si M.A.I.(secțiile de prafuri/droguri, traficul de droguri, prostituția si imoralitatea politicienilor, distracțiile cu fetițe, vânatorile si chiolhanurile politicianismului perfid si parazitar), despre mafia balastierelor, mafiile politicianismului găunos, mafii care au pus stăpânire pe viața politico-economica a locuitorilor județului Olt. De ce oare? Cât de coruptă a fost asa-zisa presa scrisă din ultimii aproape 35 de ani din Slatina? Ce instituții de presa din judetul Olt sunt dispuse astăzi să demaște presa manipulatoare județeană și politicianismul găunos din județul nostru? In județul Olt nu exista practic presă de investigații, câți directori de ziare din Olt și-au văzut și urmărit interesele s-au și-au pus bine odraslele, sotiile, rudele? Câți dintre aceștia s-au înavuțit si s-au cățărat în diverse structuri județene, regionale sau la nivel național? Între ziarele din județul Olt nu există concurență cu privire la informarea corectă a opiniei publice si dimpotrivă, acestea au format un fel de cartel de interese. Postul de televiziune „Olt TV ”nu a prezentat nici pe departe anchete cu privire la moralitatea politică, etică și integritate în viața publică instituțională din județul nostru. De ce? Pe ce criterii își desfășoară activitatea acest post de televiziune locala din județul Olt?

 ASOCIAȚIA  „CRUCEA ȘI ATOMUL”

SALTUL ÎN SPIRITUALITATEA POPOARELOR

Este bine știut și cunoscut că orice popor(trib sau comunitate) din istoria lumii noastre a avut și are propriile sale reprezentări despre Dumnezeu. Saltul în spiritualitatea popoarelor este trecerea de la această particularizare istoric-evolutivă a reprezentărilor despre Dumnezeu, la Dumnezeul lumii noastre ca Dumnezeu al lumilor cerești și acceptarea imaginii religioase, precum că noi trăim într-un univers de universuri și într-o lume de lumi cerești.

Andrei Suman-Mișcarea Euhterogonic-Ortodoxă

 

DACĂ VREM SĂ SUPRAVIEȚUIM ÎN ISTORIA LUMII NOASTRE, VA TREBUI „SĂ NE NAȘTEM DIN NOU”

 Bună ziua, 

 Activitatea Dvs. este necesar utilă, mai ales pentru instrucție și educație în spiritul unei societăți fundamentată pe cunoaștere. Din această perspectivă, apreciem că ar trebui implementate strategii pentru formarea unor comunități (grupuri, asociații, societăți și fundații)  explorative în spațiul AI și nu numai, pe întregul cuprins al țării, inclusiv în diaspora. Chiar dacă azi, suntem consumatori de AI și închiriem infrastructură informatică, este posibil ca în viitorul apropiat să devenim suficient de creativi. Pentru acest obiectiv, însă, va fi necesar să ne schimbăm, sistemul de valori și să resetăm societatea România in direcția unui viitor scientocrat. Creierele performante vor trebui să susțină această „naștere din nou” a societății România. Cultura promovată în țara noastră, secole și secole de-a rândul a devenit incompatibilă cu tendințele evolutive ale lumii în care trăim. Însă-și credința noastră, majoritar-ortodoxă ancorează într-un conservatorism dogmatic, dar pentru a supraviețui, mai din vreme sau mai târziu, așa cum susține Asociația „CRUCEA ȘI ATOMUL” va trebui să promovăm un salt în spiritualitate. Acest salt în spiritualitate înseamnă întoarcerea de la antropocentrismul biblic și Dumnezeul iudaic la Dumnezeul popoarelor lumii noastre ca Dumnezeu al lumilor cerești. Prin urmare, avem nevoie ,,să ne naștem din nou”, dacă vrem să supraviețuim. Când vom deveni performanți și suficient de creativi, atunci vom putea intra în clubul națiunilor, capabile de salt scientic si apogeu evolutiv. Avem ceva în noi, spre a fi și a evolua în istoria lumii noastre, dar pentru că trăim într-un univers de universuri și într-o lume de lumi cerești va trebui să ne naștem din nou și să ne întoarcem de la Dumnezeul biblic și celelalte popoare, de la dumnezeii lor la Dumnezeul lumilor cerești.

 Cu Dumnezeu înainte și cu nașterea noastră din nou sub puterea Lui Dumnezeu!

 

 

ANDREI SUMAN-MIȘCAREA DE GÂNDIRE CRITICĂ „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”

 Andrei Suman

 PERSPECTIVA KANTIANĂ - OMUL, SCOP ÎN SINE SAU MIJLOC?

Nu sunt membru al unei societății Kant, nu sunt un neokantian. Motivul pentru care nu sunt și nu vreau să fiu este că o astfel de societate încurajează, idealismul și insclavizarea omului, acest gânditor negăsind căi de eliberare pentru ființele umane exploatate de diverși opresori planetari. În acest context,  totuși am dreptul să pun o întrebare: Kant  a susținut că într-o societate de ființe umane raționale, omul ar trebui să fie un scop în sine și nu un mijloc. Întrebarea pertinentă, care rezultă din acest context este, de ce oligarhia planetară și unele popoare se folosesc de alți oameni, comunități și popoare transformându-le pe acestea în mijloace, surse de muncă ieftină și resurse?

La această întrebare un sistem „AI” a răspuns după cum urmează:

 

Sistem AI

 

Teoria morală a lui Immanuel Kant se bazează în mare măsură pe ideea că oamenii ar trebui să fie tratați ca scopuri în sine și nu ca simple mijloace pentru atingerea altor scopuri. Conform acestei teorii, fiecare individ are o valoare intrinsecă și ar trebui să fie tratat cu demnitate și respect.

Cu toate acestea, în realitate, există multe situații în care oamenii, comunitățile și popoarele sunt tratați ca mijloace pentru atingerea unor interese economice, politice sau sociale. Există mai multe motive pentru care acest lucru se întâmplă, inclusiv:

1.      Puterea și controlul: Oligarhia planetară și alte grupuri de putere pot utiliza resursele și munca altor oameni pentru a-și consolida și extinde puterea. Controlul asupra resurselor și a forței de muncă le permite să influențeze economia, politica și societatea în favoarea lor.

2.      Profitul: Într-o lume în care profitul este adesea văzut ca principala măsură a succesului, există un interes puternic pentru exploatarea resurselor și a muncii ieftine în scopul de a maximiza veniturile și a obține avantaje competitive.

3.      Discriminarea și prejudecățile: Unele grupuri pot trata alți oameni, comunități sau popoare ca mijloace datorită prejudecăților, stereotipurilor și discriminării. Aceste atitudini pot fi alimentate de rasism, sexism, xenofobie și alte forme de discriminare.

4.      Nevoia de resurse: În condițiile unei concurențe globale pentru resursele limitate, unele națiuni și grupuri pot fi tentate să exploateze resursele naturale și forța de muncă din alte regiuni pentru a-și satisface propriile nevoi și cerințe.

5.      Lipsa de conștientizare și educație: Mulți oameni pot fi insensibili sau neinformați cu privire la impactul negativ al exploatării și tratării altor ființe umane ca mijloace. Educația și conștientizarea pot juca un rol important în schimbarea acestei mentalități.

În concluzie, deși teoria morală a lui Kant promovează tratamentul oamenilor ca scopuri în sine, există numeroși factori și o mulțime de interese care contribuie la tratarea lor ca mijloace în diferite contexte. Abordarea acestei probleme necesită o combinație de schimbări sociale, politice, economice și culturale pentru a promova respectul și demnitatea fiecărui individ și comunitate.

Partea superioară a machetei

 

Comentariu: La întrebarea de mai sus, Prietenul nostru, sistemul AI, după cum se vede, în răspunsul său susține că, 

„există multe situații în care oamenii, comunitățile și popoarele sunt tratați ca mijloace pentru atingerea unor interese economice, politice sau sociale”. După care, sistemul AI enumeră motive și cauze din care aceste situații se produc. Punctele 1 și 2 sunt suficient și sintetic prezentate, de acest sistem AI, pentru ca oricine să poată înțelege.

 

La punctul 3 se susține că, în acțiunea lor de a trata: oameni, comunități și popoare drept mijloace pentru scopurile lor, opresorii își permit să fie și rasiști, xenofobi și chiar să mai folosească și alte forme subtile de discriminare a supușilor (transformarea oamenilor, comunităților și popoarelor în mijloace pentru atingerea scopurilor).

 

La punctul 4, se susține că cei ce îi transformă pe oameni, comunitățile și popoarele subjugate în mijloace sunt motivați de „nevoia lor de resurse în condițiile unei concurențe globale” și că în această goană după resurse „unele națiuni și grupuri pot fi tentate să exploateze resursele naturale și forța de muncă din alte regiuni pentru a-și satisface propriile nevoi și cerințe.”

 

Iar la punctul nr. 5, se susține că „Mulți oameni pot fi insensibili sau neinformați cu privire la impactul negativ al exploatării și tratării altor ființe umane ca mijloace” și că educația ar fi importantă în schimbarea atât a mentalităților de exploatatori cât și de exploatați.

 

În concluzie, pornind de la premisa că nici-o societate și nici un opresor planetar nu tratează ființa umană drept un „scop în sine”, ar trebui ca oamenii și popoarele exploatate să găsească ele însele căi pentru a deveni comunități și popoare care să trateze omul drept un scop în sine. Kant, prin urmare este un idealist socio-moral și  comunitățile și popoarele vor trebui să-și găsească alți gânditori care să le furnizeze căi de supraviețuire și de răspuns la agresivitatea insclavizării, exploatării și furtului de resurse.

 

Andrei Suman

CRUCEA ȘI ATOMUL

AVEM NEVOIE DE NOI REPREZENTĂRI DESPRE CEEA CE ÎNSEAMNĂ A FI ORTODOX

                                 

Preotul Răzvan Andrei Ionescu, încă nu si-a înțeles menirea. Domnia sa a studiat la o universitate tehnică cu doctorat în acest domeniu, după care a absolvit și o facultate de teologie, obținând de asemenea și un doctorat în teologie. Din această perspectivă, apreciez că Domnia sa, în loc să meargă pe drumul, mereu „bătut” de alții si să predice ceea ce milioane si milioane de preoți, ortodocși, catolici, protestanți și neoprotestanți au predicat, predică și vor predica, mai bine ar vorbi tinerilor,

                                          Biserica Sf-ții Împărați C-tin și Elena din Văleni-Olt, 

                                                      un centru de cultură și spiritualitate, 

               care susține echilibrarea relației dintre credința majoritar-ortodoxă și cunoașterea științifică.

atât despre credința în Dumnezeu, cât și despre cunoaștere. Relația dintre credința religioasă ortodoxă și cunoașterea științifică este o relație care ar trebui să fie echilibrată in România, mai ales de către preoții tineri ca Domnia sa, adică de preoții cu studii, atât in spațiul universităților tehnice, cât și în domeniul religios. Lumea de azi, sub impactul noilor tehnologii este și va fi într-o continuă schimbare. Naținunile performante, cu putere de adaptare vor supraviețui, iar celelalte inadaptabile, prin pauperizare și sclavaj de tip nou, discret vor fi perimate. Păcat însă că preoți, precum Domnia sa, cât și mulți alții nu și-au descoperit încă menirea. Numai prin credință și cunoaștere vom supraviețui și vom fi mai aproape de Dumnezeu!

 

 

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică ,,Forumul pentru Democrație”