1.DESPRE COMERŢUL ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII DIN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT
1.1.COMERȚUL
La începutul secolului XX, în jurul anului 1904 în Văleni funcţionau 5 cârciumi şi 2 prăvălii, iar principalele mărfuri erau : produsele din vin, tutunul, chibriturile, peştele sărat, opincile, vacsul, lumânările, arniciurile, vopselurile, de asemenea stămburi şi alte produse.
După război, prin 1945 găsim că funcţionau 8 prăvălii, care vindeau produse manufacturate, două băcănii, trei cârciumi, trei comercianţi şi o farmacie, toate particulare. Nu putem să uităm comercianţii ambulanţi, care veneau cu căruţele, de la munte şi aduceau sare, var, poşircă, târnuri, cherestea, oale şi nu în ultimul rând poame şi mere munteneşti. În anii socialismului, volumul
de desfacere a mărfurilor a crescut şi s-a diversificat, odată cu creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor, cel mai mult se vindeau produsele alimentare, iar dintre mărfurile industriale, cele mai vandabile erau mobila, aparatele de radio, televizoarele şi alte produse. Existau un magazin general şi o cârciumă în Olari, două magazine şi un restaurant în centrul Vălenilor, un magazin şi o cârciumă în Popeşti, un magazin şi o cârciumă în Mândra şi de asemenea, în Tirişneag exista o Cârciumă.
La sfârşitul anilor 1970, suprafaţa comercială existentă se cifra la 520 m.p., iar fondul bănesc al Cooperativei de Consum Văleni era în jur de 850000 lei. Analizând statisticile şi bilanţurile contabile se apreciază că, în aceeaşi perioadă s-au livrat mărfuri către populaţie în valoare de 6000000 lei. S-a construit un complex de prestări servicii şi de asemenea au început să se vândă materiale de construcţii, la liber şi prin achiziţii. Lista agenţilor economici comerciali, din comuna Văleni, în anul 2004 erau: în Olari A.F. ŞOFARU MARIAN, S.C. SERVCOM ELIAS S.R.L, A.F. MĂNAFU CONSTANTIN, în centrul comunei A.F. RĂDULESCU, S.C. CONDOR PĂSĂRICĂ S.N.C., A.F. DABU, S.C. GOLIAT S.R.L., S.C. EVRIKA S.R.L., S.C. SINEL S.R.L., (fraţii Ion şi Marian Subţirelu), A.F. PANĂ, A.F. VLAD MIHAI, CONSUM COOP. DRĂGĂNEŞTI OLT, S.C. COMCEREAL OLT S.A., S.C. OLT-WAM. S.R.L. (fraţii Vili, Mihai şi Adrian, din Buta), A.F. LAZĂR.
În Popeşti MAGAZIN SĂTESC, A.F. VELEA, în Mândra S.C. RIX S.R.L., S.C. IONEL-FLORINEL (la Nelu Melinte ), în Tirişneag A.F. Corlată.
În anul 2013, firma S.c. „Diamant Grup” s.r.l. a înființat in comuna Văleni, o fermă de găini ouătoare, cu 24 de locuri de muncă.
În anul 2003 a fost deschisă, în Văleni prima staţie PECO, proprietatea fraţilor Bîgiu Vili, Mihăiţă şi Adrian, dotată cu două pompe Aral cu o capacitate de 45 l/ min şi o capacitate de stocare de trei bazine, a 5800 litri fiecare. În Văleni au mai funcţionat un depozit Comlemn, de unde se puteau cumpăra lemne şi cărbuni de foc şi de asemenea, o bază de recepţie, a sfeclei de zahăr. În afară de comerţul cooperatist şi privat, în Văleni, prin târgul săptămânal de miercurea, care a luat o mare amploare după revoluţie, la piaţă se vând produse agro-alimentare, legume, fructe, ouă, brânzeturi, lactate, încălţăminte, îmbrăcăminte, feronerie şi alte mărunţişuri, iar în obor se vând cereale, vite, cherestea şi materiale de construcţii. La acest mare târg de săptămână vin cumpărători şi comercianţi din toate comunele, din împrejurimi chiar şi din Roşiori de Vede, Drăgăneşti - Olt sau din Slatina
Păcat că totuşi, la acest mare târg nu există dotările corespunzătoare, aşa cum ne-am dori-o cu toţii, dar sperăm că într-un viitor nu prea îndepărtat, prin grija edililor comunali, acest târg se va moderniza şi va atrage tot mai mulţi agenţi comerciali. La Văleni au tradiţie trei mari bâlciuri. Unul, pe 25 martie, de Blagoveştenie, când se mănâncă peşte, unul pe 21 mai de Sf-ții Constantin şi Elena şi ultimul şi cel mai mare, târgul de lubeniţe, de pe 6 august. Dacă în trecut, aceste bâlciuri îşi pierduseră din însemnătate, astăzi după revoluţie, mai ales târgul de lubeniţe, de pe 6 august şi-a revenit recăpătându-şi mărimea de altădată. La aceste bâlciuri, oamenii petrec şi se distrează descreţindu-şi frunţile, dar cu această ocazie se şi comercializează multe mărfuri. Se poate spune că, astăzi, în anul 2020 comerţul concurenţial este tot mai apreciat de cumpărători, în dauna comerţului cooperatist, care a dat faliment.
1.2. PRESTĂRI DE SERVICII
În Văleni şi împrejurimi s-a cultivat tutunul şi se face grădinărit. De aceea, pe strada C-tin Colibăşeanu, în aproprierea stadionului comunal a fost construită o uscătorie. Această investiţie, de interes local a preluat întreaga producţie de tutun din zonă, pe care apoi după uscare, o livra către Societatea Naţională a Tutunului Românesc. Tot la această uscătorie s-a mai produs şi boia de ardei. Avea în dotare sa 10 camere de uscare cu o productivitate de 5 tone pe cameră, o centrală termică pe păcurină cu un consum de 3000 kg pe ciclu şi motoare electrice cu o putere de 13 kw. În prezent, această uscătorie nu mai funcționează.
Firma Comcereal Olt S.A., baza Văleni în prezent a fost achiziționată de S.C. LONGIN s.r.l. și deţine importante magazii de depozitare şi conservarea a cerealelor.
În acest sens amintim două magazii, din zid, de cărămidă, cu stâlpi şi fundaţie de beton armat, cu o capacitate de depozitare de 2 x 5000 tone, două şoproane multifuncţionale, cu o capacitate de 2 x 1400 tone, precum şi de patru pătule de porumb, cu o capacitate totală de 4 x 300 tone. Mai dispune de asemenea, de benzi rulante şi de instalaţie de aerare.
Are 7 angajaţi şi pe perioada de vară angajează şi personal sezonier. În trecut, prestările de servicii, de către Cooperativa de Consum Văleni, erau reprezentate de atelierul, de reparaţii radio-tv, precum şi de atelierele de cizmărie, croitorie, frizerie.
Lipsa de organizare şi firmele de second-hand, au dus la falimentarea unora, dintre aceste ateliere. Totuşi autorităţile locale, prin organizarea unor cursuri pe lângă Căminul Cultural, încearcă să reactiveze sfera serviciilor locale.
Astfel, la Căminul Cultural, pe lângă activităţile culturale, au fost organizate unele cursuri de operator calculatoare şi în prezent se practică servicii de xerox şi tehnoredactare computerizată.
În comună s-au practicat şi se mai practică încă meseriile de dulgheri, tâmplari şi zidari, care construiesc case şi anexe gospodăreşti. Ţinem să amintim totuşi că, meseriile de dogari, croitori şi cojocari nu au dispărut, iar ţiganii aduşi de marele proprietar Colibăşeanu se ocupă cu meseriile de fierari, potcovari şi costorari. Pentru că nu se mai fac căruţe cu roţi din lemn, cu şină metalică a dispărut meseria de rotar. Avem convingerea că, pe viitor se vor găsi politici fiscale, care să încurajeze pe micii meseriaşi şi întreprinzători, meşteşugurile, artizanatul şi industria locală, în general. În Văleni s-a cultivat în trecut: cânepa, inul şi bumbacul, pentru uzul gospodăresc, prin aceasta susţinându-se confecţionarea stofelor din lână şi bumbac, precum şi ţesutul de covoare (macate), carpete, preşuri şi cergi. Totuşi, pânza de casă, fişoanele, prosoapele, şervetele şi cârpele ce se confecţionau din bumbac şi borangic de gospodine, ca podoabe pentru interiorul caselor, pentru îmbrăcăminte şi daruri la diferite petreceri se produc astăzi extrem de puţin.
Va mai exista un nou început pentru războaie de ţesut casnice, sau se va înfiinţa un atelier comunal de ţesătorie, pentru covoare?
ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL
luni, 13 aprilie 2020
duminică, 12 aprilie 2020
1.DESPRE CULTELE, PAROHIILE ȘI BISERICILE COMUNEI VĂLENI
JUDEȚUL OLT
Acum, în anul 2020, în Văleni, cultul majoritar este cultul creştin-ortodox, cu cele trei parohii și biserici, iar ca minorităţi religioase întâlnim: cultul Adventist de Ziua a Șaptea şi cultul creștin-Penticostal, cu Biserica Betel.
1.1. PAROHIILE ŞI BISERICILE ORTODOXE ALE COMUNEI VĂLENI
Acum, în anul 2020, pe teritoriul administrativ al Comunei Văleni, din Județul Olt fiinţează trei parohii, aparţinătoare cultului majoritar Creştin - Ortodox şi anume: în Văleni - parohia Văleni I, cu Biserica ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, parohia Văleni II, cu Biserica ,,Sfântul Nicolae”, din satul Popeşti şi parohia Mândra-Tirişneag, cu Biserica ,,Sfântul Dumitru”.
1.2. PAROHIA VĂLENI I
Este situată în partea de nord a comunei şi este formată pe vatra vechiului sat Văleni şi a satului spart, cunoscut în vechime de satul Bereşti, în zona Dealul Olarilor şi are următoarele vecinătăţi: la nord - parohia Nicolae Titulescu, la est - albia râului Vedea, la sud - parohia Văleni II, pe linia străzii Buna Vestire, la vest - drumul despărţitor de câmp.
Nu deţinem prea multe informaţii, despre viaţa creştină şi începuturile creştinismului, pe malurile râului Vedea, dar se poate afirma că la începuturi, bisericile erau chiar bordeie asemenea locuinţelor sătenilor, acoperite cu şiţă sau coceni şi mai târziu, către anul 1651 se menţionează în scris despre prima biserică din zid, construită în satul Bereşti, în lunca râului Vedea, ale cărei ruine s-au păstrat, până către anul 1990.
Cine a construit această biserică nu se ştie, dar se susţine că, aceasta poate fi Biserica Domnească, din Bereşti, unde propovăduia popa Manea, la anul 1651.
Despre această biserică se pomeneşte într-un zapis de danie de moşie, de la 23 aprilie 1718, între monastirea Comana şi Mihail Fălcoianu, ceauş de aprozi, în care se zice …,,şi noi am dat dumnealui tot hotarul moşiei Văleni, danie de la răposatul Şerban Cantacuzino, vel-vornic, dimpreună cu biserica”.
Această biserică fiinţa şi în anul 1747, când Mitropolitul Neofit Cretanul, în lungile sale vizite canonice în multe biserici s-a oprit şi a vizitat, către 25-26 iulie 1747 şi biserica din Bereşti - Vălenii de azi.
Către anul 1841, vechea biserică domnească din Bereşti cade în ruină şi slugereasa Bica Văleanca dimpreună cu locuitorii satului Văleni construieşte o nouă biserică în Văleni, pe malul drept al râului Vedea.
Zidirea s-a făcut cu cărămidă şi piatră din vechea biserică, după căderea în ruină a celei din vale prin stăruinţa protopopului Nae Titulescu şi prin îndemnul răposatei Bica Văleanca, în apropierea locului unde se află acum, în 2019 Monumentul Eroilor.
Această biserică s-a construit cu începere din 1841 şi s-a sfinţit în anul 1842, fiinţând până către anul 1918, când a fost distrusă de un incendiu. În jurul acestei biserici a fiinţat de asemenea şi cimitirul satului.
Cu începere, în anul 1904, marele proprietar Constantin Colibăşeanu, din Văleni pune piatra de
temelie la construcţia unei noi biserici. Această nouă biserică a fost construită cu meşteri italieni, între anii 1904-1924, cu întrerupere între anii 1905-1922, iar partea de contribuţie a proprietarului a fost de 70.000 mii lei, restul de 30.000 lei a fost contribuţia sătenilor.
Biserica a primit hramul „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” şi este şi astăzi una din cele mai mari biserici ortodoxe, iar ctitorul Constantin Colibăşeanu îşi doarme somnul de veci, în acest sfânt locaş de cult. Acum, în anul 2020 la această biserică slujesc preoţii Dabu Stancu și Cuprinsu Bogdan. De menționat că, prin hotărâre judecătorească și uzucapiune, biserica din centru comunei Văleni a devenit proprietatea cultului majoritar creștin-ortodox.
Biserica „Sfinții Împărați C-tin și Elena”, din Văleni.
Constantin Colibășeanu- ctitorul acestei monumentale biserici.
Biserica Sinții Împărați Constantin și Elena din centrul comunei.
1.3.PREZENTAREA BISERICII ,,SF. ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA”
1.4. PICTURA BISERICII
În anul 1994, pictura bisericii a fost refăcută de pictorii soţ-soţie Martalogu, originari din Balş. Pe arcadele naosului apar sfinţi cu nimb în medalion iar pe frontoanele laterale surprind sfinţi în mărime naturală.
Spaţiile de deasupra ferestrelor din zona centrală a naosului sunt pictate cu scene din Noul Testament, iar spaţiile dintre sfinţi, cu nimb în medalion sunt decorate cu motive vegetale. Pe arcada, de la intrare, care separă turnul clopotniţei de pronaos stă scris „SĂ STĂM CU CUVIOASĂ TEMERE ÎN CASA DUMNEZEULUI NOSTRU ŞI SĂ-I ADUCEM CÂNTĂRI DE LAUDĂ” .
În partea dreaptă a intrării în pronaos, pe frontonul sudic apar pictaţi: P.S. Episcop Gherasim, Sf.C. Panomice, Sf.C. Tatiana şi Irina, Sf. Arhanghel Gavril şi apoi, în naos: Sf. Mucenici Teodor Tiron, Sf. Mucenic Bastian, Sf.Mucenic Eustaţiu Plachida. Pe arcada sudică, a naosului sunt pictaţi sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Pe frontonul sudic al naosului, deasupra ferestrelor spaţiului central apare scena Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos şi mai sus inscripţia ,,PRIVEGHEAŢI ŞI VĂ RUGAŢI SĂ NU INTRAŢI ÎN ISPITĂ”. Mergând spre altar, tot pe frontonul sudic este pictat Sf. Gheorghe în picioare cu nimb, coif, armură şi sabie şi imediat este pictat Sf. cel întruchipează pe DREPTUL JUDECĂTOR.
1.5. CATAPETEASMA SAU ICONOSTASUL.
În nişele circulare, ale catapetesmei apar apostolii şi icoane cu: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, Buna Vestire, Naşterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Duminica Floriilor, Învierea Domnului, Pogorârea Sf. Duh, Adormirea Maicii Domnului. În partea de jos, a catapetesmei în dreapta, la racordul cu frontonul sudic, al naosului apare icoana ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, apoi o uşă de intrare în altar, pe care se află icoana Sf. Arhanghel Gavril, urmează o icoană cu D-ul Iisus Hristos, uşile împărăteşti, apoi icoana Maicii Domnului, a treia uşă de intrare, în altar având în nişa icoana Sf. Arhanghel Mihail şi apoi icoana Sf. Nicolae, situată în zona de racord dintre catapeteasmă şi frontonul nordic. Pe arcada estică ce separă naosul de altar apar sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Pe frontonul nordic, de la catapeteasmă, spre naos apare pictată Sf. Muceniţă Ana, Sf. Mucenic Dimitrie, cu nimb, scut, coif, armură şi suliţă. Tot pe frontonul nordic, al naosului, deasupra ferestrelor spaţiului central apare pictată, scena cu ,,POGORÂREA LA IAD” .
Deasupra apare scena din Noul Testament, cu crucificarea Mântuitorului Iisus Hristos şi cu inscripţia ,,ARMA ASUPRA DIAVOLULUI, CRUCEA TA NE-AI DAT NOUĂ” .
Pe arcada nordică, a naosului apar pictaţi sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Continuând pe frontonul nordic apar pictaţi Sf. Mucenic Nestor, cu nimb, suliţă şi armură, Sf-ții Împăraţi Constantin şi Elena, cu cruce. Pe arcada vestică, a naosului apar portrete de sfinţi, cu nimb în medalion şi motive florale. Apoi continuând, tot pe frontonul nordic apar pictaţi în picioare: Sf. Arhanghel Mihail, cu nimb şi sabie, Sf. Muceniţe Ecaterina şi Filofteea, Sf. Cuvioase Marina şi Paraschiva, Sf. Cuvios Sava Sfinţitul, Sf.Cuvios Antonie cel Mare, Sf. Cuvios Nicodim, de la Tismana, Sf. Cuvios Teodosie şi Sf. Cuvios Eftimie cel Mare.
În spaţiile curbilinii, dintre arcadele naosului şi baza circulară a turnului central apar pictaţi cei patru evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Pe cupola turnului central este pictat D-ul Iisus Hristos şi în jurul său dispusă circular apare inscripţia ,,DOAMNE, DOAMNE CAUTĂ DIN CER ŞI VEZI ŞI CERCETEAZĂ VIA ACEASTA, PE CARE A SĂDIT-O DREAPTA TA ŞI O DESĂVÂRŞEŞTE PRE EA” .
Pe frontoanele dintre ferestre apar pictate grupuri de sfinţi, iar la baza circulară a turnului central apar pictate grupuri de sfinţi, cu Liturghia Îngerească.
1.6. SFÂNTUL ALTAR
Este poziţionat, în partea estică a bisericii şi iluminatul său este asigurat de cinci ferestre. Pe zidul circular, al altarului sunt pictaţi: Sf. Ierarh Silvestru al Romei, Atanasie cel Mare, Nicolae, Spiridon, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Arhidiaconul Ştefan.
Pe bolta sfântului altar apar pictate scene, din Vechiul Testament, cu jertfa lui Cain şi Abel, de asemenea apare pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de cei doi arhangheli: Mihail şi Gavril.
POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII DIN SATUL VĂLENI
1. Preot Manea-1651,
2. Preot Marin înainte de 1841,
3. Preot Gheorghe Popescu 1880,
4. Preot Duhovnicul 1904,
5. Preot V. Pârvulescu 1888-1932,
6. Preot Nicolae St. Ionescu 1931-1958,
7. Preot Alexandru Ardeleanu 1938-1941,
8. Preot Vasile Ionescu 1936-1960 ,
9. Preot Constantin Dănescu 1944,
10. Preot Teodor Buzu 1945-1962,
11. Preot Ioan Perciune 1956,
12. Preot Busuioc Sosipatru 1961-1964,
13. Preot Petre Boiangiu 1964-1976,
14. Preot Tecuceanu Ilie 1976 şi în prezent 2004,
15. Preot Dabu Stancu 1985 şi în prezent.
OBIECTE ŞI CĂRŢI DE CULT
1. sfeşnice pentru lumânări 3 buc.
2. sfeşnice mici 2 buc.
3. steaguri 4 buc.
4. sfântă masă 1 buc.
5. chivotul cu sfânta împărtăşanie.
6. sfântul potir 1 buc.
7. sfântul disc 1 buc.
8. cazan de botez 1 buc.
9. cădelniţe 2 buc.
10. cununii 2 buc.
11. evanghelii 2 buc.
12. mineiuri 12 buc.
13. triod 1 buc.
14. cazanie 1 buc.
15. moliftelnic 1. buc.
16. aghiazmatar 1 buc.
17. liturghiere preoţeşti 2 buc.
18. catavasier 1 buc.
19. apostol 1 buc.
20. veşminte preoţeşti 6 buc.
21. cărţi de rugăciune 3 buc.
22. mese din lemn 4 buc.
1.7. CANTORI AI BISERICII „SF-ȚII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA”
1.Cruceru Vasile-şcolarizat,
2.Voinea Constantin,
3. Duţă Petre,
4. Ivaşcu Vasile,
5. Crăciun Florea,
6. Popescu Gheorghe,
PREOT TECUCEANU ILIE. S-a născut la 29 mai 1947 în localitatea Tufeni, Judeţul Olt, fiind crescut de părinţii Nicolae şi Stana Tecuceanu. Absolvă şcoala primară, cu clasele I-IV în satul Barza şi ciclul gimnazial V-VII, în satul Tufeni. Urmează cursurile Seminarului Teologic din Craiova, apoi cursurile Institutului Teologic din Sibiu, Facultatea de Teologie Pastorală. Este căsătorit şi are doi copii. A fost hirotonit ca preot, în anul 1968, în comuna Reteag, Judeţul Bistriţa Năsăud, unde a oficiat, până în anul 1974.
Din anul 1974 a oficiat ca preot, în comuna Văleni, Judeţul Olt. Prin osârdia sa şi a enoriaşilor a făcut lucrări de reparaţii şi de bună gospodărire, între care amintim: lucrări de reparaţii la acoperiş, zugrăveli exterioare şi repictarea bisericii. Are mari merite în resfinţirea bisericii, la data de 16 octombrie 1994, pentru care a fost răsplătit cu titlul de iconom stavrofor. Din anul 2013 este preot pensionar.
PREOT DABU STANCU. Născut la data de 05.11.1952., din părinţii Anghel şi Ilinca, în comuna Văleni, Judeţul Olt. Şcoala primară I-IV şi ciclul gimnazial V-VIII le-a absolvit în satul Mândra, la Şcoala cu clasele I-VIII. A urmat Seminarul Teologic din Craiova şi după aceea, cursurile Facultăţii de Teologie Pastorală Bucureşti.
Preotul Dabu Stancu este căsătorit cu doamna Oana Cruceru, fiica fostului cântăreţ bisericesc Vasile Cruceru şi are trei copii. A fost hirotonit preot în noiembrie 1975, în parohia Mândra-Tirişneag-Olt.
A oficiat în parohiile Mândra - Tirişneag, anii 1975-1978, parohia Nicolae Titulescu, anii 1978-1985 şi în parohia Văleni II, anii 1985-2015 şi în prezent este preot paroh, în parohia Văleni I. Pentru osârdia sa a primit titlul de iconom stavrofor.
1.8. PAROHIA VĂLENI II
Lângă apa Vezei şi pe muchia dreaptă a dealurilor se găseau în secolele al XVIII-lea şi al XVIII-lea satele: Căleşti, Răseşti şi Novaci, dispărute, dar care erau aşezate, pe locul ce este ocupat astăzi de satul Popeşti, în vatra şi în cuprinsul acestui sat. Novacii erau pe apa Vezei, în dreptul cătunului Popesci, în locul unde până mai deunăzi s-a zis „Vadul Novacilor”. Aici era vatra acestui sat spart. Dovadă este, tot cartea lui Constantin Brâncoveanu, către Şerban Cantacuzino vel paharnic, relativă la aşezarea moşiei Văleni, unde se zice: „Piatra dîntâiul a Vălenilor, despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezei”. Hotarele de moşie: Căleşti, Răseşti şi Novaci, cu satele purtau aceleaşi numiri, veneau pe din jos de Vălenii Vechi. După hotărnicia din 1701, confirmată de Vodă Brâncoveanu, hotarul avea 850 stânjeni-în vale, 1009-la mijloc şi 1356-în Călmăţui. Moşia a fost a Jepii Comisul, dată şi miluită, de Matei Vodă Basarab şi altă parte, prin cumpărare, de la Paapa, feciorul lui Stroe Căpitanul, OtComani. Şerban Cantacuzino, vel paharnic cumpărase două părţi din acest hotar, care i s-au ales prin cartea de hotărnicie, din 1701, maiu 23, a 12 boieri. Au mai rămas atunci din hotarul de moşie Căleşti, Răseşti şi Novaci, neâncorporaţi la Văleni, 357 stânjeni în masă, care în 1751, iulie 8 se cumpără de Stancu Vătafu, Ot Seaca Ot, sud Olt, de la Tudor Postelnicu, fiul lui Constantin Merişanu. În zapis se zice: ,,Moşia Băţanu şi Novaci, de la Stancu Vătafu”, moşia Băţanu şi Novaci trece, de la o rudă a sa, Dima Ciochină, venit aici din satul Scărişoara-Romanaţi. Dima Ciochină dă moşia de zestre lui Matei Burcă şi acesta iar o dă de zestre lui Constantin Bănuţescu şi lui Gheorghe Popescu - Pricoliciu. Moştenitorii acestora vând părţile lor d-lui Constantin Colibăşeanu, proprietarul Vălenilor, din anul 1904, afară de 128 ha., ce aparţineau primarului Petrache Ţolescu. Moşia a fost hotărnicită, în anul 1843, de paharnicul Sandu Depărăţeanu, din Roşiorii de Vede. În trecut, parohia Văleni II a fost filiala Parohiei Văleni. Cu începere din anul 1985, parohia Văleni II devine parohie de sine stătătoare. Ea cuprinde jumătate din satul Văleni şi satul Popeşti. Enoriaşii din Văleni, care sunt în centrul comunei şi până spre Piepteşti, vin la biserica din Văleni, iar cei din Popeşti merg la biserica din Popeşti.
Preoții Dabu Stancu și Cuprinsu Bogdan oficiază la cele două biserici. Vecinătăţile parohiei Văleni II sunt după cum urmează: la nord - parohia Văleni I, până pe linia strada Buna Vestire şi limita de nord a cătunului Tumbeni, la est - albia râului Vedea, la sud - Parohia Mândra –Tirişneag-Olt, până la valea Brăgăreşti, la vest - câmpul comunei.
Prin urmare, parohia Văleni II reuneşte enoriaşii din jumătatea sudică, de vatră a satului Văleni, care de la începutul secolului XX se afla pe muchia dealurilor şi vatra vechiului sat Popeşti, cunoscut în vechime sub mai multe denumiri şi anume: vetrele satelor Căleşti, Răseşti şi Novaci, care li se mai spunea şi Ciochina, Băţanu 1843 şi mai târziu Popeşti, după numele lui Gheorghe Popescu Pricoliciu.
Unde a fiinţat biserica în vechime nu se ştie, dar în anul 1830, Matei Burcă construieşte biserica cu hramul ,,Sf. Nicolae”, care fiinţează şi astăzi în anul 2004 şi este cea mai veche biserică funcţională din Vălenii de azi.
Reparaţii, mai importante s-au făcut între anii 1882-1887, de către Anastasie Georgescu.
1.9. PREZENTAREA BISERICII,, SF. NICOLAE”
Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” Popești.
1.10. PICTURA BISERICII
A fost refăcută, în anul 1977. Plafonul şi frontonul estic al pronaosului sunt pictate, iar pe arcadele naosului apar sfinţi cu nimb în medalion. Pe frontoanele laterale sunt sfinte muceniţe sau sfinţi cu nimb, pictaţi în picioare, unii cu suluri înscrise, iar alţii cu armură, săbii şi suliţe. sfinte muceniţe
Spaţiile de deasupra ferestrelor naosului au fost pictate, cu scene din Noul Testament. Pe plafonul naosului apare pictată Maica Domnului, cu mâinile întinse dea dreapta şi dea stânga trupului, iar în jurul lor apar serafimi, cu aripi şi stele. Pe cupola turnului mare al bisericii este pictat D-ul Iisus Pantocratorul, iar pe plafon, în jurul turnului central apar în dispunere circulară sfinţi cu nimb în medalion, între care se află motive florale.
1.11. CATAPETEASMA
Are structura din lemn, iar nişele, în care sunt poziţionate icoane cu sfinţii apostoli, sfinţi şi scene din viaţa Mântuitorului au formă dreptunghiulară. Pe catapeteasmă, pornind dinspre partea de sud, spre partea de nord se află pictaţi Sf. Ierarh Nicolae Sf. Arhanghel Gavril, Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului cu pruncul Iisus, apoi Sf.
Arhanghel Mihail şi la racord cu frontonul nordic icoană cu adormirea Maicii Domnului.
În rândul de deasupra acestor icoane, de jos în sus se află alte icoane, cu adormirea Maicii Precesta, Sf.Treime –Tatăl, Fiul şi Sf. Duh, botezul Domnului Iisus Hristos, deasupra cu Sf. Duh, Înălţarea Mântuitorului Iisus Hristos, Învierea Domnului, Duminica Floriilor, un tablou mai mare cu Cina cea de Taină, poziţionat deasupra uşilor împărăteşti, Schimbarea la Faţă,
Întâmpinarea Domnului Iisus Hristos, Naşterea Domnului Iisus Hristos, Buna Vestire, Intrarea în Biserică a Mântuitorului Iisus Hristos, Naşterea Maicii Domnului. Pe rândul al doilea, de jos în sus apar pictaţi în bust Sfinţii Apostoli: Andrei, Petru, Pavel, Iacov, Maftei, Marcu, Luca, Ioan, Filip, Vartolomeu, Simon şi Toma.
Pe ultimul rând, de sus apar sfinţi cu nimb în medalion, iar sus crucea, pe care este pictat Mântuitorul Crucificat.
1.12. SFÂNTUL ALTAR
La intrarea în altar, în partea stângă a altarului apar pictaţi: Sf. Arhidiacon Ştefan, Sf. Ierarh Spiridon, Sf. Nicolae, urmează fereastra altarului având deasupra pictat un înger cu inscripţia. ,,Pace Vouă”. Urmează Sfinţii ierarhi: Vasile, Grigore Ioan Gură de Aur, Ioan Milostivul.
Între registrul sfinţilor şi plafon apare un brâu cu motive geometrice. Pe plafonul altarului apare pictată Maica Domnului, cu pruncul Iisus Hristos având dea-dreapta şi dea-stânga, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cu îngeri. Între arcadă şi plafonul altarului apare inscripţia
,,CEEA CE EŞTI MASĂ PREA CURATĂ A PÂINII VIEŢII, CARE S-A POGORÂT DE SUS PENTRU MILĂ ŞI A DĂRUIT LUMII VIAŢĂ NOUĂ”.
1.13. POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII „SF. NICOLAE”
1.Preot Ionescu Vasile 1936-1960,
2.Preot Busuioc Sosipatru 1960-1964 ,
3.Preot Boiangiu Petre 1964-1976,
4.Preot Tecuceanu Ilie 1976-1982,
5. Preot Nicolaescu Constantin,
6. Preot Dabu Stancu 1985- până în prezent.
7. Preot Cuprinsu Bogdan 2013 și în prezent.
Preotul Cuprinsu Bogdan. Este născut la 29.04.1985 și a fost crescut de părinții săi adoptivi Coprinsu Năstase și Anghelina. A urmat cursurile Școlii Generale din satul Mândra, comuna Văleni și apoi cursurile seminarului teologic „Sf. Nicolae” din Rîmnicu Vâlcea, după care a susținut examen de admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustin Marina” din București. După absolvirea acestei facultăți a slujit la biserica parohiei Sopot din Slatina și la nou înființata Episcopie a Slatinei și Romanaților. Este căsătorit și are 3 copii. În prezent este preot paroh, în parohia Văleni II.
1.14.CONSILIUL PAROHIAL AL BISERICII „SF. NICOLAE”
1. Preot Cuprinsu Bogdan-președinte,
2. Pencea Nicolae-epitrop.
CONSILIERI:
Măgureanu Ion, Costel Popescu, Ciuvică Dumitru, Mitrea Marian.
CANTORI
1. Glasu Dumitru
2. Popescu Petre
3. Pârvu Alexandru
4. Belu Ilie
1.15. PAROHIA MÂNDRA-TIRIŞNEAG-OLT, SCURT ISTORIC
Este situată în partea de sud a comunei Văleni şi reuneşte satele Mândra şi Tirişneag, pe vechile vetre ale comunelor noi Regina Maria şi Elena Elisabeta. Vecinătăţile acestei parohii sunt după cum urmează: la nord - Parohia Văleni II şi drumul despărţitor de câmpul comunei, la est - albia râului Vedea, la sud - drumul despărţitor de câmp şi la vest - drumul care duce spre Seaca - Dj.679. Din discuţii cu enoriaşii la începuturi înainte de definitivarea formării satului Tirişneag oficierea slujbelor religioase avea loc la biserica din satul Popeşti. Mai târziu, din cauza distanţelor şi în baza legii dată de către A.I.Cuza-1863, care interzicea amplasarea cimitirelor în sate, s-a dispus crearea unui nou cimitir, situat pe drumul, care leagă satele Tirişneag şi Mândra, aproape la jumătatea distanţei dintre ele. În acest cimitir a fost construită o capelă, unde se oficiau slujbe de înhumare. Pe ruinele acestei capele, din cimitirul sătesc, începând cu anul 1954 s-a pus temelia zidirii unei noi biserici. Jur împrejur, acum biserica este înconjurată de un gard din beton, la strada Unirea şi de un gard cu stâlpi din beton, cu plasă şi sârmă ghimpată, în rest.
Suprafaţa aferentă bisericii şi cimitirului din jur este de 12.000 m.p. şi aparţine în prezent Domeniului Public, al comunei Văleni.
În partea de vest a cimitirului sunt înhumaţi defuncţii enoriaşi din satul Tirişneag, iar în partea de est sunt înhumaţi defuncţii din satul Mândra.
Biserica are hramul „Sf. Dumitru” şi pe peretele estic al tindei este scris: „ACEASTĂ SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ BISERICĂ CU HRAMUL SF. DUMITRU S-A CONSTRUIT DIN TEMELIE ÎN ANII 1954-1959, PE LOCUL UNDE A FOST CAPELA CIMITIRULUI CARE SE
DĂRÂMASE. LA ZIDIREA EI S-AU OSTENIT CU SUFLETUL, CU MINTEA ŞI CU BRAŢELE TOŢI COPIII, FEMEILE ŞI BĂRBAŢII DIN PAROHIA MÂNDRA TIRIŞNEAG OLT. SFINŢIREA S-A FĂCUT ÎN ZIUA DE 29 NOIEMBRIE 1959 DE CĂTRE PREA SFINŢITUL IOSIF, EPISCOPUL RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI CU UN SOBOR DE PREOŢI DE LA CENTRUL EPARHIAL ŞI DIN PAROHIILE VECINE, PAROH FIIND PREOTUL ION TĂRÂŢĂ”.
Biserica are fundaţia din beton şi zidărie groasă din cărămidă. Clopotniţa este construită independent şi se află situată, spre vest în apropierea intrării în biserică.
Învelitoarea este din grinzi de lemn, astereala din scânduri de brad, iar acoperişul este din tablă. Biserica are un singur turn de formă octogonală, prevăzut cu patru ferestre pentru iluminatul interior.
Pronaosul şi naosul sunt unite şi catapeteasma construită din lemn, fără incrustaţii sau sculpturi separă spaţiul naosului şi pronaosului, de sfântul altar, care este poziţionat în partea estică a bisericii şi are formă dreptunghiulară, fiind prevăzut cu ieşire, în partea sa sudică.
1.16. PREZENTAREA BISERICII ,,SF. DUMITRU”
1.17. PICTURA BISERICII
În lunile august - octombrie, ale anului 1994, prin străduinţa pictorilor Tanţa şi Iulică Ţîrloaica, din Balş a fost refăcută pictura bisericii.
Această pictură are o cromatică vie şi caldă, care îi apropie pe enoriaşi de o vibrantă viaţă creştină.
În întregimea ei, pictura cuprinde sfinţi cu nimb în medalion, sfinţi cu nimb, cu statura în picioare, motive florale şi vegetale, cu viţă de vie şi struguri, precum şi scene din Noul Testament, privitoare la viaţa Mântuitorului Iisus Hristos.
1.18. POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII „SF. DUMITRU”
1. Preot Tărâţă Ioan 1954-1959,
2. Preot Perciune Ioan 1956,
3. Preot Seiculescu Romică,
4. Preot Filip Iulian,
5. Preot Boiangiu Petre 1964-1976,
6. Preot Tecuceanu Ilie 1976,
7. Preot Lungoci Ionuţ 1975-1976,
8. Preot Iancu Dumitru 1982-1983,
9. Preot Şofron,
10. Preot Mărgăritescu Ştefan,
11. Preot Ponov Marin 1996 – până în prezent.
ÎNTRE MEMBRII CONSILIUL PAROHIAL AL BISERICII ,,SF. DUMITRU” AMINTIM PE:
1. Preot Ponov Marin-președinte,
2. Popescu Marian - epitrop
Consilieri:
Catrinoiu D. Anghel, Rădiţă Tache, Catrinoiu Florea, Postelnicu Ion, Iordache Ilie ȘI Briceag Marin.
Consiliul parohial priveghează asupra vieţii creştine a comunităţii, administrează fondurile, donaţiile şi terenul agricol al parohiei.
1.19. CÂNTĂREŢI BISERICEŞTI
1. Bălănoiu Ilie – fost profesor de muzică la Liceul Văleni,
2. Catrinoiu A. Iulică,
3. Popescu Marian.
1.20. PREOT PONOV MARIN. S-a născut la 14 ianuarie 1973, din părinţii Marin şi Lucia, în oraşul Horezu, din Judeţul Vâlcea.
Şcoala primară, ciclul gimnazial şi clasele: a IX a şi a X-a le-a absolvit la şcoala din oraşul natal Horezu. A urmat cursurile Seminarului Teologic, din Craiova şi a absolvit Institutul Teologic din Piteşti.
A fost hirotonit diacon, în anul 1995, în parohia Bârzeşti, Judeţul Vâlcea şi în anul 1996 a fost hirotonit, de asemenea preot, la Episcopia Râmnicului şi de la data de, 1 februarie 1996 oficiază ca, preot la Biserica ,,Sf. Dumitru”, din parohia Mândra-Tirişneag, unde se află şi în prezent. Este căsătorit şi are un copil.
A executat lucrări de întreţinere şi reparaţie, a bisericii şi prin osârdia sa şi a enoriaşilor din parohie, biserica ,,Sf. Dumitru” este o biserică vie.
ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL
1.DESPRE URBANISMUL COMUNAL - HABITATUL, REȚELELE EDILITARE ŞI CONSTRUCŢIILE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT
După „venirea liniei”, datorită dispunerii cvartalelor de locuinţe de-a lungul acestei principale căi de comunicaţii, forma intravilanului comunei a devenit alungită. Astfel, satele: Văleni, Popeşti şi Mândra sunt poziţionate în lungul acestei artere de circulaţie, astăzi strada Regina Maria. După evenimentele social-politice din anul 1989, începând cu anul 1996, s-a trecut la întocmirea unui nou plan de urbanism general, dar care nu a fost finalizat încă până în prezent. Au fost autorizate noi extinderi de intravilan, dar acestea s-au făcut tot de-a lungul drumurilor judeţene. Se susţine astăzi că pentru concentrarea satului Văleni este necesară şi posibilă o extindere de intravilan, spre zona de izlaz comunal, unde se poate pietrui drumul izlazului, care leagă drumul judeţean 679 de drumul judeţean 872, spre Drăgăneşti –Olt.
În perspectiva asfaltării, în întregime a drumului D.C 105 (Strada Unirea), care leagă satul Mândra de satul Tirişneag se poate realiza o extindere de intravilan şi este posibilă autorizarea de construcţii de locuinţe de-a lungul acestui drum, până la unirea acestor două sate. De asemenea şi spre Seaca, mai poate avea loc o extindere de intravilan, dar nu este de dorit o extindere în zona estică, adică în lunca râului Vedea, spre Ghimpeţeni şi moară, pentru că din Vale a fost mutat satul Văleni la început de secol XX.
În anul 2001 a fost aprobat de către Consiliul Local, primul nomenclator stradal al comunei Văleni, având ca principale străzi: Strada N. Titulescu (L=7,5 km.), Strada Regina Maria (L=5,5 km.), Strada Constantin Colibăşeanu (L=1,5 km.) şi strada Unirea (L= 2,0 km.).
În Văleni este necesară modernizarea reţelei stradale şi executarea unui drenaj stradal corespunzător. În ceea ce priveşte habitatul, datorită puterii economice reduse a familiilor sătenilor de la începutul secolului XX, construcţiile caselor, în care locuiau vălenarii erau modeste. La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, numărul locuinţelor era de 568, în satul Văleni şi 64 locuinţe, în satul Popeşti – în total pe comuna Văleni fiind 632 de case, după cum urmează :
22 case – din cărămidă cu 2-3 încăperi;
100 case – erau din paiantă cu 2 încăperi şi cu un foc;
200 case – erau din nuiele, lipite cu pământ, cu o încăpere şi un foc;
300 case – erau din nuiele lipite cu pământ, cu o singură încăpere;
10 case – erau bordeie;
Camerele de locuit erau de obicei mici, pentru a fi mai călduroase iarna, iar camera de la mijloc, focul cum i se spunea servea de bucătărie. Casele mai arătoase aveau odăi, în care se păstrau vestitele lăzi de Braşov, pentru zestre. Aproape jumătate din casele Vălenilor aveau pivniţele din lemn de stejar şi mai puţine din zid. 1/3 din numărul caselor erau acoperite cu tablă şi şindrilă, iar restul cu paie şi coceni, în fiecare cameră se găsea câte o sobă din cărămidă şi iarna încălzirea locuinţelor se făcea cu resturi vegetale.
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1941, s-au găsit 945 de case. După anul 1950, încep să apară construcţii de case cu fundaţii din beton, călcători din lemn de salcâm cu stâlpi şi montanţi, de asemenea din lemn, peste care se bătea cercuială. Îmbinarea elementelor de rezistenţă (a stâlpilor în călcători), se făcea în scobeli, fapt ce le conferea rezistenţă în timp. Nisipul şi pietrişul erau procurate din albia râului Vedea, cimentul din târguri sau de la oraş, iar lemnul din pădurile din apropiere.
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, din anul 1966 au fost înregistrate 1859 de clădiri, cu 3903 camere de locuit şi cu o suprafaţă locuibilă, totală de 40 030 mp.. Din statistici se poate aprecia o creştere a suprafeţei locuibile, raportată pe persoană, care ajungea la circa 7mp. şi era cam tot atât, cât dispuneau 5 persoane, în jurul anului 1900. A crescut numărul de încăperi al locuinţelor şi treptat începuse să se contureze şi o nouă arhitectură – este vorba de casele pe colţ, cum li se mai spune. Ca anexe gospodăreşti, se întâlnesc mai des bucătăriile de vară (care uneori au pivniţe), şoproane sau magazii şi adăposturi pentru animale.
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor în comuna Văleni a fost înregistrat un număr de 1740 de locuinţe, cu un total de 4091 de camere de locuit şi o suprafaţă locuibilă de 42277 mp. – fiecărui locuitor revenindu-i 11,04 mp. şi o suprafaţă locuibilă medie pe locuinţă de 23,30 mp..
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2002, au fost înregistrate 1652 locuinţe, având 4152 camere de locuit cu o suprafaţă locuibilă de 43.037 mp. – suprafaţa medie pe o locuinţă fiind de 26,10 mp. şi fiecărui locuitor revenindu-i 12,70 mp..
În comuna Văleni se aflau 1424 de gospodării, iar structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate şi grad de dotare cu instalaţii şi dependinţe era după cum urmează:
- pe forme de proprietate - 1645 locuinţe personale;
- 4 de stat;
- 2 private de grup;
- 1 culte.
În ce priveşte alimentarea cu apă în locuinţă :
- 19 case.
În ce priveşte canalizarea( sistem propriu):
- 17 case.
În ceea ce priveşte instalaţiile electrice:
- 1510 locuinţe:
În ceea ce priveşte încălzirea prin centrală proprie:
- 2 locuinţe cu centrală proprie.
În ceea ce priveşte dependinţele:
- 1591 locuinţe au bucătării.
În ceea ce priveşte băile :
- 19 locuinţe au băi.
În domeniul construcţiilor edilitare, au fost realizate construcţii de şcoli, farmacie, dispensar comunal, baie comunală, cămin cultural precum şi alte obiective.
1.2. INFRASTRUCTURA COMUNALĂ
La începutul secolului al XX-lea, elementele de bază ale infrastructurii comunale au fost construite şi se leagă de numele marelui proprietar Constantin Colibăşeanu. Astfel, în aceşti ani sau executat lucrări pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor – la începutul secolului XX, drumurile de pe teritoriul comunei Văleni, aveau o lungime de 24,0 km, din care 6,00 km erau neşoseliţi iar acum în anul 2019, acestea au o lungime de 37,8 km, din care drumurile spre: Slatina, Drăgăneşti, spre Stejaru şi Seaca – Roşiorii de Vede sunt asfaltate. Cu începere de la 1999 – 2000, a fost asfaltat şi drumul D.C. 105, astăzi strada Unirea, care leagă satul Tirişneag de satul Mândra, pe o lungime de 1,00 km.
De asemenea, printr-un proiect european au fost asfaltate o serie de străzi, între care în satul Văleni amintim : strada Olari, str. Narciselor, str. Sfânta Maria, str. Toporași, str. Carpați și str. Lalelelor.
Între anii 1906 –1911, a fost construit din beton podul de peste râul Vedea, de asemenea podul şi iazul de la Călmăţui.
Au mai fost construite şi alte obiective cum sunt: sediul Primăriei, şcoala de lângă primărie, moara şi magaziile. În timp, de-a lungul secolului au continuat construcţiile de şcoli, Căminul Cultural, Liceul Văleni, Baia comunală, Brutăriile, farmacia şi dispensarul, magazinele săteşti, complexul de prestări servicii, restaurantul şi magazinul universal, sedii de societăţi comerciale.
1.3. REŢELE EDILITARE
Între acestea, reţelele electrice (cablaj din aluminiu) sunt poziţionate pe stâlpi cu structură din beton armat, iar cele de alimentare cu apă sunt subterane.
Reţeaua telefonică aeriană, a fost înlocuită în marea sa parte de o reţea cu cablaj din fibră optică. În ceea ce priveşte introducerea gazelor avându-se în vedere că teritoriul administrativ al comunei Văleni este parcurs în zona sa vestică de conducta magistrală, care alimentează combinatul chimic de la Turnu Măgurele, începând cu anul 2018 au fost întocmite studii de fezabilitate şi în prezent se caută investitori pentru demararea acestei investiţii.
1.4 CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI URBANISTICE
Comuna Văleni dispune de condiţii de dezvoltare şi prin noi politici locale, ea poate deveni un centru economic şi social cu standarde urbane. În acest sens, un mare rol îi revine Consiliului Local şi Primăriei Văleni, care pot achiziţiona terenuri în zona centrală a comunei şi pot susţine o politică sănătoasă de sistematizare a construcţiilor, de constituire a unui modern centru civic comunal. Prin politicile locale de implementare a noului plan de urbanism general, susţinut de un riguros regulament de urbanism se pot stabili: regimul de înălţime şi densitatea clădirilor, traseul şi profilul străzilor avându-se în vedere gruparea construcţiilor social-culturale, a unor unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar, de ocrotire a sănătăţii, de prestări servicii şi comerciale precum şi de locuinţe.
ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL
1.DESPRE FORMAREA COMUNEI VĂLENI, JUDEȚUL OLT
1.1.EVOLUȚIA SATELOR
Vatra vechiului sat Văleni era în valea Vezii, ca şi Novacii, care în cartea lui Constantin Brâncoveanu, către Şerban Cantacuzino, vel paharnic se zice: „Piatra d’întâiul a Vălenilor despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezii”. Când a venit linia, spun sătenii în Văleni erau puţine bordeie pe apa Vezei. „Linia” a mutat satul pe muchie, spre apus aşezându-se casele la rând. Râul Vedea avea un alt curs, o altă albie, faţă de cea actuală care se vede încă şi era cunoscută drept Vedea bătrână, ce a servit ca hotar despărţitor între judeţul Olt şi judeţul Teleorman. În timp, vechiul sat Bereşti s-a unificat cu Vălenii care s-a extins şi astăzi în Văleni amintim cătunele : Olari, Tumba şi Piepteşti, ţinând de la hotarul cu comuna Nicolae Titulescu, până la Valea Popeştilor. Vechile sate, sparte: Căleşti, Răseşti şi Novaci s-au stabilizat şi au format un singur sat – satul Popeşti. Satul Mândra este un sat, care s-a constituit mai târziu. Vatra vechiului sat Mândra ( Mândra veche), era mai depărtată de Popeşti, dar în timp, aceasta s-a apropriat fiind despărţite astăzi de un fir de vale, numit valea Brăgăreşti. Forma rectangulară a reţelei stradale, a satului Mândra ne demonstrează că, acest sat este mai nou decât satele Văleni şi Popeşti.
De asemenea şi satul Tirişneag format drept „comună nouă”, pe valea Bratcovului, este mai nou decât satele Văleni şi Popeşti.
1.2.EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ
La anul 7167 ( mai 30, anul 1659), Banul Chircă Rudeanu căsătoreşte pe fiica sa Ilinca după postelnicul Ghencea, (Ghencea Rusti Văleanu) şi îi dă de zestre moşia sa Văleni, toată cât se va alege şi cu vad de moară şi 8 rumâni. Între anii 1659 şi 1817, satul Văleni era mic, format din colibe şi cu populaţie puţină. Din cauza unor căpitani de lefegii sau de postelnicei şi a unor boieri hrăpăreţi, satele se spărgeau şi sătenii fugeau băjenindu-se şi mutându-se, spre alte sate şi moşii din împrejurimi sau mai departe*.
Este cunoscută în acest sens cartea lui Matei Basarab către Vlad, căpitan de lefegii, anul 1646 - ,,sătenii fugeau, pentru că li se luau moşiile şi pământurile şi erau date de domnitor, către slujitorii domniei”. În jurul anului 1817, satul Văleni era format din câteva colibe şi bordeie. În secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, această situaţie era probată de istorie în aproape toate satele din ţară. Cu începere de pe la 1847 s-au găsit în arhive condici şi registre de stare civilă ale locuitorilor. Cifra populaţiei Vălenilor, dată de recensământul din 1859 – 1860, nu s-a putut găsi în arhivele comunei sau ale prefecturii şi direcţiei generale de statistică.
În anul 1864, cu ocazia aplicării legii rurale sau constatat în actuala comună Văleni, satele Văleni şi Popeşti, 391 de familii, iar la sfârşitul anului 1903, în Văleni se aflau 689 de familii, prin urmare între anii 1864 – 1903, numărul familiilor s-a înmulţit, crescând cu 45,7 %, aproape dublându-se. Aplicarea legii rurale şi noile politici au făcut ca ţăranii să se simtă mai mult legaţi de pământul lor şi să nu mai părăsească satele de baştină.
La recensământul populației, din luna decembrie 1899 s-au găsit 2718 locuitori, de orice vârstă: copii, femei şi bărbaţi. În acei ani, evidenţele populaţiei erau după cum urmează:
Anul 1890………………………2216 suflete;
1894………………………2531 -"-;
1899………………………2718 -"-;
1903………………………2838 -"-;
La recensământul populaţiei din 15 martie 1966, conform noii împărţiri administrative (inclusiv satele Mândra şi Tirişneag), numărul populaţiei a fost de 5900 de locuitori, din care 2857 bărbaţi şi 3043 femei. Sporul populaţiei, în anul 1966 a fost negativ, faţă de cel din anul 1956, datorită fenomenului de migrare a tineretului. La recensământul populaţiei din anul 1992, comuna avea 3828 de locuitori, iar la cel din anul 2002, în comuna Văleni au fost înregistraţi 3383 de locuitori, din care 1607 bărbaţi şi 1776 femei, iar după etnie, erau :
3352 …………………….. români
1………………………..… maghiar
29…………………..…….. ţigani
1………………………….. german.
Prin urmare, în anul 2002, densitatea populaţiei era de 50,3 locuitori pe km2 – o densitate destul de mică, aflată sub densitate demografică naţională pe km2. Cauzele scăderii densităţii populaţiei, în Văleni se datorează fenomenului de îmbătrânire, precum şi migrării tineretului, în căutarea locului de muncă.
Astăzi, în anul 2020, se apreciază că populația comunei Văleni este 2767 de locuitori și prin urmare se constată un declin demografic, datorat îmbătrânirii populației și migrării tineretului.
ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL
joi, 9 aprilie 2020
|
ACORD DE
PARTENERIAT CULTURAL
CADRU DE COLABORARE
1.
PRIMĂRIA VĂLENI Tel: 0249/487 309 | Fax: 0249/487 702 |
Email: valeniprimaria@yahoo.com,
Strada Soarelui NR.2., COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT, COD FISCAL 5102265,
ROMÂNIA, PERSOANĂ JURIDICĂ,
REPREZENTATĂ LEGAL PRIN PRIMAR ION ȘOFARU < >, în calitate de Promotor
de Proiect
2. UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, cu sediul în Bucureşti,
B-dul. General Gheorghe Magheru nr. 28-30, etaj 1, tel: +4021.317.92.25, fax:
+4021.313.06.72, email contact@uzp.org.ro; www.uzp.org.ro., persoană juridică,
reprezentată legal, prin Profesor PAULIAN BUICESCU / PREȘEDINTE
COORDONATOR-FILIALA OLT, în calitate de Partener de proiect 1.
3. LIGA
SCRIITORILOR ROMÂNI, cu sediul în Cluj-Napoca,
Str. Ion
Meşter, nr.3, bl. G, sc.6, et.1, ap.56, tel. 0264-421209, reprezentată legal
prin ING. ȘTEFAN MELINTE, membru U.Z.P.R., în calitate de Partener de proiect 2.
Art.
1 – Obiectul Acordului
1).
Obiectul Acordului îl reprezintă crearea unui parteneriat cultural în vederea
desfășurării de activități culturale.
2). Prin încheierea
Acordului, Părțile declară expres că au acces la, sunt familiare înțeleg și
acceptă prevederile Cadrului legal.
Art.
2 – Durata Acordului
1).
Acordul intră în vigoare începând cu data de 30.03.2020* și este pe durată nedeterminată.
Art.
3 – Rolurile și responsabilitățile fiecărei Părți
(1) Părțile trebuie să contribuie la implementarea și sustenabilitatea
Proiectului de acord parteneriat cultural, de colaborare în modalitățile
potrivit cadrului legal.
3). Părțile se angajează să se informeze
reciproc asupra tuturor aspectelor de interes din perspectiva derulării
parteneriatului, implementării activităților și sustenabilității acordului de
parteneriat și colaborare.
Art.
4 – Drepturile și obligațiile Părților Acordului de Pateneriat Cultural Cadru
de colaborare
(1)
Partenerii Acordului
cadru de colaborare culturală vor asigura resursele (umane, materiale,
tehnologice etc.) necesare implementării activităților proprii, din cadrul
Parteneriatului cultural de colaborare.
(2)
Părțile acordului
parteneriat cultural de colaborare vor implementa activități/sub-activități culturale,
stabilite de comun acord, pe care și le asumă.
(3)
Partenerii de proiect vor
asigura vizibilitatea Proiectului și a sprijinului financiar, dacă va fi
cazul.
(4)
Partenerii de proiect au
obligația de a implementa activitățile Proiectului partenerit cultural cadru
de colaborare ce le revin și de a se susține reciproc în această
implementare.
(5) Pentru buna desfășurare a
Acordului de Parteneriat cultural de colaborare, Primăria Văleni va pune la
dispoziție avizierul, de la intrarea în Primărie și va permite executarea
lucrărilor de birou necesare articolelor creeativ-culturale, ce se vor
poziționa în spațiul visual stabilit.
Art. 5. Modificarea
Acordului
(2) Orice modificare a Acordului
parteneriat cultural cadru de colaborare se face în scris, prin încheierea
unui act adițional de către Părți.
(3) Modificarea Acordului de
parteneriat cultural cadru, prin înlocuirea, adăugarea
Partenerului/Partenerilor de proiect este permisă cu acordul părților.
(4) Modificarea Acordului de
parteneriat cultural cadru de colaborare, prin eliminarea unuia sau tuturor Partenerilor
de și preluarea, de către sau ceilalți
Parteneri, după caz, a tuturor obligațiilor asumate de către
Partenerul/Partenerii de proiect renunțători prin Acord este permisă doar cu
acordul părților.
(5) Următoarele tipuri de
modificări se pot realiza sub forma unei simple informări a celeilalte Părți:
schimbarea adresei, schimbarea sediului social sau
datelor de contact, schimbarea persoanei de contact, înlocuirea
reprezentantului legal, (se
completează cu alte situații de către părți, dacă este cazul).
Art. 6.
Suspendarea Acordului
Acordul
este suspendat:
-
de drept, de către
oricare dintre Părți, în caz de forță majoră.
Art.
7. Încetarea și rezilierea Acordului
(1) Acordul încetează de drept:
-
la
data împlinirii termenului prevăzut la art. 2;
-
la
data încetării, din orice motiv, a Contractului de Finanțare.
(2) Acordul
poate înceta prin reziliere/denunțare unilaterală de către Promotorul de
Proiect/Partenerii de proiect, după caz. Încetarea Acordului produce efecte
numai în raport cu Partenerul/Partenerii de proiect care/față de care s-a
inițiat și finalizat procedura rezilierii/denunțării unilaterale a Acordului.
[se completează de
către părți cu procedura concretă de reziliere/denunțare, după caz]
(3) Alte
cazuri de reziliere a Contractului:
[se
completează de către părți]
Art. 8. Soluționarea
litigiilor
(1) Legea care guvernează Acordul și în conformitate cu care este
interpretat este legea română.
(3) În cazul în care termenul menționat la alin. (2) a expirat, sau dacă
încercarea de a ajunge la o soluție pe cale amiabilă nu a dus la un acord în termen
de 30 de zile de la prima solicitare, oricare dintre Părți poate notifica
celeilalte faptul că ea consideră că procedura a eșuat și parteneriatul
încetează.
Art.9.
Comunicări
(1) Orice
comunicare între Părți se va face în scris prin e-mail, fax, curier sau
scrisoare recomandata cu confirmare de primire la adresele menționate în
preambulul ACORDULUI DE PARTENERIAT CULTURAL CADRU DE COLABORARE :
(2) Persoanele
de contact sunt cele menționate drept
persoane de reprezentare:
Art.
10. Dispoziții finale
(1) În cadrul Acordului, cu
excepția situațiilor când contextul cere altfel sau a unei prevederi exprese
contrare:
a)
termenul
„zi” reprezintă zi calendaristică;
b) prezentul Acord de parteneriat
cultural cadru a fost încheiat în trei exemplare,
astăzi,<30.03.2020> în limba
română.
|
|
|
Promotor
proiect: Partener nr.1.
PRIMĂRIA
VĂLENI UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA-
Primar - Ion Șofaru FILIALA
OLT
PREȘEDINTE/COORDONATOR-Profesor PAULIAN
BUICESCU
Partener nr.
2.
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI
Ing. ȘTEFAN MELINTE
DESPRE ISTORIA COMUNEI VĂLENI
JUDEȚUL OLT
Acest spaţiu geografic a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, mărturie în acest sens stau uneltele din piatră şlefuită, ceramica dacică, romană şi bizantină descoperite în Văleni, care acum se află în colecţia (fotografia de mai jos, „obiecte din piatră şlefuită”), a regretatului profesor de istorie CONSTANTIN STĂNESCU, existentă în patrimoniul Liceului Văleni. Cine a înfiinţat comuna, nu se ştie cu precizie, dar unii susţin că ar fi fost înfiinţată de unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, în jurul anului 1600.
-La anul 7149 (1641), de la Şerban Opincă, din sat din Văleni, 35 stânjeni, fiind prima cumpărare, făcută de Chirchă Rudeanu, de baştină din Curtişoara–pentru că în zapis se zice: „ şi am vândut în sat în Curtişoara.”
-La anul 7157(1649), de la Dragoslav, toată moşia sa, din sat din Văleni şi cu jumătate din vad de moară şi cu moara, făcută în apa Vezii.
-La anul 7158 (1650), de la uncheaşul Şerban Opincă, o moşie în sat în Văleni, „însă moşie stearpă fără oameni, fără mine, fără feciorii mei.”
În zapisele de cumpărătoare ale moşiei, în cărţi domneşti şi în cărţi de hotărnicie şi de aşezare a moşiei se vorbeşte despre satul Văleni, cu începere din anul 1641.
Obiecte din piatră şlefuită, descoperite în Văleni se găsesc în Colecţia prof. Constantin Stănescu.
- La anul 7158 (1650), de la Popa Manea (de la Biserica Domnească din Bereşti) şi de la Neagu, 100 stânjeni din Vălenii, din judeţul Oltului, oxcină stearpă fără rumâni.
- La anul 7159 (1651), de la Voinea Paharnicul, 91 stânjeni din Văleni.
În aceea epocă, Vălenii aveau centrul teritorial, în vale, pe lunca Vezii. La miază noapte, unde astăzi se zice „Dealul Olarilor”, înspre Ungurei, exista un sat mare de moşteni, Bereşti, acum dispărut, spart. La miază zi, lângă apa Vezei şi pe muchia dreaptă a dealurilor se găseau în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea satele: Căleşti, Răseşti şi Novaci, dispărute şi acestea, dar care erau aşezate pe locul ce ocupă astăzi satul Popeşti, în vatra şi cuprinsul acestui sat. La apus exista în vechime satul Bărbăteşti, cu hotarul de moşie, care se lovea în cap cu Vălenii, întocmai cum era în anul 1904, precum şi un neam de boieri Bărbăteşti, care stăpâneau satul şi hotarul de moşie. Şi satul acesta s-a spart, de neamul boierilor Bărbăteşti nu s-a mai auzit nimic rămânând numai numirea suprafeţei. La răsărit hotarul despărţitor a fost totdeauna matca Vezei, numai că exista o matcă veche, mai depărtată de cea actuală, despărţind moşiile şi Judeţul Olt de Judeţul Teleorman. Imediat, în apropriere se aflau satele sparte: Preajba şi Cipercenii, pe trupurile de moşie, în 1904 aflându-se încorporate cu Vălenii. Bereştii, Căleştii, Novacii şi Cipercenii erau sate de moşteni, mici din vechime.
Prin cumpărare cu stânjenul, mai întâi de Chircă Rudeanu, de ginerele său Ghencea Rusti şi mai târziu de Şerban Cantacuzino, Vel Paharnic, ginerele lui Ghencea Rusti ( 1681-1696), moştenii erau deposedaţi, satele se spărgeau şi proprietatea mică era înghiţită de marea proprietate. Câmpul, pădurea, dealurile cu vii, vadurile de moară, de pe râul Vedea cu siliştea satelor se alătură la Văleni şi proprietatea intră în mâinile unei singure persoane.
Această evoluţie se confirmă prin cartea lui Constantin Basarab Brâncoveanu din anul 1702, luna septembrie, către Şerban Cantacuzino- vel Paharnic, în care se scrie: „Ca să-i fie lui Ocină, satul Văleni, sud Olt şi cu toate cumpărăturile ce au mai cumpărat, împrejurul Vălenilor la Căleşti, Răseşti, Novaci, Bereşti, Ungurei şi Ciperceni”.
Novacii erau pe apa Vezei, în dreptul cătunului Popesci, în locul unde s-a zis : „ vadul Novacilor”. Aici era vatra acestui sat spart. Dovadă tot cartea lui Brâncoveanu către Şerban Cantacuzino-VelPaharnic, relativă la aşezarea moşiei Văleni, unde se zice: „Piatra d´întuiu a Vălenilor, despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezei”.
Numele de Văleni se trage de la valea Vezei şi se aseamănă cu situaţia topografică a localităţii şi înseamnă, sat în valea Vezii, râu principal, lângă care este aşezat.
Numele de Ciochina vine de la Dima Ciochină, proprietar pe vremuri în acest loc, Popeştii de la postelnicul Gheorghe Popescu Pricoliciu.
Aceste numiri se justifică prin acte. În hotărnicia moşiei, făcută în anul 1843 de către paharnicul Sandu Depărăţeanu din Roşiorii de Vede, cătunul Popeşti e trecut sub numele de Băţanu. Şi atunci două cătune formau comuna Văleni din Olt: Vălenii de Sus şi Vălenii de Jos, sau Popeştii, ce li-se mai zicea şi Ciochina, ambele cătune fiind aşezate pe muchia dreaptă a Vezei, pe o întreagă serie de dealuri. Numele satului Mândra vine de la o aşezare temporară a unor stâne de oi sau păşune – după profesorul Lucian M Iliescu, care susţine că termenul a fost citat şi de către Dumitru Z. Furnică în „Documente privitoare la comerţul românesc”, care se referă la următorul distich de poezie populară, cules cândva din judeţul Teleorman „Vreo cincizeci de căţelandre / care păzesc pe la mandre”, adică pe la stâne. După alţii numele Mândra se originează în cuvântul „ Mândra”, care are într-adevăr o semnificaţie curentă în limba română şi în timp aceasta (prin simplificarea scrierii şi vorbirii) a devenit Mandra. Unele localităţi din ţară îşi mai păstrează însă vechile denumiri, cum este Slobozia Mândra. Satul Mândra s-a mai numit, în anul 1929 şi Regina Maria.
Numele satului Tirişneag vine de la denumirea unui eleşteu, după alţii de la numele unui cioban Neagu Târâş care îşi avea turma pe malul acestui eleşteu. Pe valea Bratcovului s-a format „comună nouă – Elena Elisabeta”, cu începere din anul 1897, prin cumpărarea a 104 loturi de câte 5 Ha, în suprafaţă totală de 520,2515 ha, aflată pe teritoriul moşiei Dideşti- Neaga 1897. În „Monografia comunei Văleni, judeţul Olt-1904”, pagina 57, S.P. Radianu scria „Aceşti cumpărători de loturi nu s-au strămutat până acum din Văleni pe loturile cumpărate. Ei le muncesc însă îşi duc produsele la casele lor din Văleni”.
Acest izvor de date ne confirmă că locuitorii din Tirişneag îşi au origini şi în Văleni şi nu numai în comuna Stejaru aşa cum susţin unii.
În anul 2004, satele: Văleni, Popeşti, Mândra şi Tirişneag au devenit sate componente de bază ale comunei Văleni, Judeţul Olt.
ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL -PRIMĂRIA VĂLENI-UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA-LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI
Abonați-vă la:
Postări (Atom)