MIȘCAREA EUHTER-ORTODOXĂ

IMAGINE ȘI POPULARIZARE  PENTRU

ACADEMIA  ROMÂNĂ

Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.)

 La data de 11 aprilie 1956, Biroul Prezidiului Academiei Române, a hotărât aderarea celui mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării - Academia Română la Uniunea Internaţională de Istoria Ştiinţei, dată care reprezintă, în opinia generală, actul de înfiinţare al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.).

Structura organizatorică a C.R.I.F.S.T., a evoluat de la două divizii, Istoria Ştiinţei şi Filosofia Ştiinţei în 1957, la structura de astăzi –cu trei divizii (Divizia de Istoria Ştiinţei, Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei şi Divizia de Istoria Tehnicii) şi şapte filiale teritoriale (Argeş, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova,  Constanţa, Iaşi şi Timişoara), structură actualizată în urma alegerilor din anul 2014, alegeri validate de Biroul Prezidiului Academiei Române.

ȘTEFAN MELINTE

MIȘCAREA EUHTER –ORTODOXĂ

1. DESPRE CULTELE NEOPROTESTANTE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT

1.1. CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ŞAPTEA.

Cultul Adventist de Ziua a Șaptea, cu Biserica de pe strada Toporași.
Dispune ca patrimoniu, de o sală, cu 100 de locuri şi o anexă cu două camere, un video-proiector, un sistem de recepţie prin satelit, un harmoniu şi o bibliotecă, iar ca mobilier de, 100 de scaune şi un amvon. Ca obiecte de cult deţine un bazin pentru botez şi cărţi de rugăciuni. Această minoritate religioasă a reunit mult timp familii din comunele Văleni şi Nicolae Titulescu, cu 51 de enoriaşi. Din comuna Văleni cele mai cunoscute familii aderente la acest cult sunt: familiile Dascălu Minuş şi Dascălu Daniel iar din comuna Nicolae Titulescu au fost familiile: Văleanu Daniel şi Văleanu Adrian. Primul enoriaş din Văleni, cunoscut al acestei minorităţi religioase a fost Stancu Garvan, care a fost botezat, în închisoare în Ardeal, în timpul celui de-al II- lea război mondial şi după război, acesta a fost vizitat de fraţii săi, care au vrut să se convingă că, el a ajuns cu bine acasă. Sala Casei de Rugăciuni este încăpătoare, iar iarna în sală se face cald. Amvonul este poziţionat în partea de est, a sălii de rugăciuni, iar pe frontonul estic este pictat globul terestru. Cromatica fundalului este albastru deschis și pe acest fundal este apare inscripţia. ,,TEMEŢI-VĂ DE DOMNUL ŞI DAŢI-L SLAVĂ”.
Plafonul sălii este modern şi este înconjurat de un brâu, cu motive specifice, iluminatul natural fiind asigurat de ferestrele poziţionate, pe frontonul sudic al sălii. Enoriaşii acestei minorităţi sunt credincioşi, curaţi şi îngrijiţi şi în Văleni nu s-au înregistrat conflicte de prozelitism sau de altă natură cu enoriaşii cultului majoritar creştin-ortodox. Vinerea şi sâmbăta, ei se întâlnesc la Casa de Rugăciuni, de pe strada Toporași şi aici se fac comentarii biblice şi se cântă în versete religioase. Aceşti enoriaşi au şi o dietă specifică, faţă de dieta cultului majoritar. Comitetul bisericesc este format dintr-un pastor, cu patru membri şi aceştia sunt :
1.MUGUREL CIUREA – PASTOR, ORIGINAR DIN CURTIȘOARA-OLT
2.DASCĂLU MINUŞ – PRESBITER, din VĂLENI,
3.DASCĂLU DANIEL – din VĂLENI.
4.DUIU MONICA - din Văleni
În prezent, familia Văleanu Adrian s-a transferat in comuna Nicolae Titulescu, unde s-a construit o nouă biserică, a acestui cult.
Această minoritate nu dispune de un cimitir propriu şi defuncţii ei sunt înhumaţi în cimitirele comunale, asemenea defuncţilor creştin - ortodocşi.

1.2. BISERICA EVANGHELICĂ

A fost prezentă începând cu anul 2003, fiind reprezentată în comuna Văleni de şapte enoriaşi din Văleni şi de doi enoriaşi, din comuna Stejaru, Judeţul Teleorman. Casa de Rugăciuni se afla pe strada Regina Maria şi aparţinea proprietarului Pieptea Mihai, căruia, enoriaşii îi plăteau chirie. Reprezentativ pentru acest cult este că aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. În prezent, (2020), acest cult și-a încetat activitatea în comuna Văleni.

1.3. BISERICA PENTICOSTALĂ.

Cultul creștin penticostal are Biserica „Betel”, construită pe un teren, donat de familia Ungureanu Florin, pe strada Nicolae Titulescu, colț cu strada Ghețăriei.
Prima slujbă, la această biserică a fost în data de 01.11.2015 și pastorul acestei comunități este d-ul Ungureanu Florin, având drept casier pe d-na Toma Ana Maria. Reprezentativ pentru acest cult este că, aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. Comunitatea cupride șapte familii și slujbele se țin duminica, de la ora 10. De menționat că, pentru acest cult sărbătorile sale sunt cele, care celebrează Crăciunul,
Botezul, Pogorârea „Sf. Duh” și Paștele. Vara, prin lunile iulie-august, cultul creștin-penticostal susține campanii de evanghelizare.

Cultul creștin-penticostal, cu Biserica „Betel”.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1. INDUSTRIA

La începutul secolului XX, în Văleni apar trei dărace de lână, iar în 1903, la moara lui Constantin Colibăşeanu a fost instalată şi o „piuă”, pentru fabricarea dimiilor, din lână de oaie.
Principala ramură, a industriei locale, în Văleni este industria morăritului şi panificaţiei, care apare, după anul 1900, prin construcţia morii de pe malul râului Vedea, acţionată la început de un motor hidraulic, cu o turbină de 24 CP, şi înlocuită mai târziu cu un motor Richet, iar după anul 1925 înzestrată cu 2 motoare Diesel, de câte 185 CP, cu patru pietre pentru porumb, valţuri şi sisteme moderne. Capacitatea de lucru a morii în 24 de ore era de 43 tone, dintre care 19 tone şi 24 tone porumb, această moară fiind deservită de 5 muncitori (morari şi mecanici).
În trecut, în partea estică a clădirii morii, a funcţionat şi o presă de ulei. În anul 2001, după aproape 100 de ani, moara de pe malul de răsărit al râului Vedea încă era funcțională, iar acum în anul 2020 a fost transformată de S.C. NEAGA s.r.l. într-un atelir de confecții.
De asemenea, începând cu anul 1998, Eugen Ţerţeleanu a dat în folosinţă, în Văleni o a doua moară.
Noua moara de grâu avea o productivitate de 400 kg pe oră, o putere instalată de 25 kw, fiind dotată cu 7 motoare electrice pentru angrenare, fiind deservită de 2 muncitori. Moara de grâu are o clădire pentru instalaţii, utilaje şi echipamente, un depozit de grâu, un depozit de făină şi de asemenea un depozit de tărâţe.

Moara de porumb are o productivitate de 800 kg /oră, o putere instalată 14 kw, fiind dotată cu 5 motoare electrice, pentru angrenare.
Moara pentru uruială, are o productivitate de 1000 kg/oră, o putere instalată de 30 kw., fiind dotată cu un motor electric, pentru angrenare.
Moara de porumb şi cea de uruială, dispun de o clădire pentru utilaje şi instalaţii, un depozit de primire materii prime şi de asemenea, o magazie de produse finite.
Panificaţia a fost reprezentată în Văleni, la începuturi de mici brutării particulare, cum a fost şi cea a lui Gheorghe Brutaru, apoi de brutăria cooperativei Văleni, care producea pâine rotundă în greutate de 2 kg. Această brutărie era deservită de un nr. de 12 brutari şi folosea pentru coacere un injector cu motorină. Se produceau 400 de pâini, la o coacere, pâinea fiind cumpărată pe bonuri de ţăranii cooperatori.
În anul 2004, vechea brutărie a cooperativei din Văleni nu mai funcţiona, locul acesteia fiind luat de brutăria lui Eugen Ţerţeleanu, care este dotată cu un cuptor cu o capacitate de 300 de pâini / oră, cu un consum de energie de 1,5 kw şi de asemenea, cu un consum de combustibil lichid ( motorină) de 3 litri /oră, având un motor electric de antrenare a malaxorului, cu o putere instalată de 2,5 kw.
Clădirea acestei moderne brutării are în componenţa sa un spaţiu dospitor, depozit de făină, cuptor, malaxor, masă cu spaţiu de lucru şi spaţiu de vânzare, fiind deservită de 8 muncitori. La această brutărie se produce pâine pe vatră, în diverse sortimente, precum şi diverse produse de panificaţie, cum sunt: cornurile cu gem şi ciocolată. Această brutărie, dimpreună cu moara a fost vândută de către Eugen Țerțeleanu, către S.C. ȘOFI s.r.l., care acum în anul 2020 desfășoară în centrul comunei Văleni, o activitate și mai intensă, decât fosta firmă S.C. GOLIAT s.r.l.

1.1.INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Este reprezentată de o fabrică de cărămidă, una din puţinele fabrici, care a rezistat crizei din construcţiile zonale, de la sfârşitul secolului XX.
Amplasată pe drumul, care duce spre Ghimpeţeni şi folosind materiale locale, fabrica de cărămidă a funcţionat cu 50 de muncitori, organizaţi în două schimburi şi cea mai mare producţie a fost de peste 2.000.000 de cărămizi anual.
De aici se aprovizionau cu cărămidă antreprenorii de construcţii din judeţele Olt şi Teleorman şi din împrejurimi.
Cărămida a fost materialul de construcţie de bază pentru construcţia de magazii, depozite şi grajduri de animale, pentru zootehnii, iar sătenii au putut să-şi construiască mai ieftin locuinţe şi anexe gospodăreşti.
Fabrica a fost construită de către, Primăria Văleni şi apoi, după privatizarea sa, proprietarul acesteia a fost firma S.C ELMINCON S.R.L. – ALEXANDRIA, Teleorman.
Beneficiind de agregatele de balastieră din râul Vedea, în gospodării, cetăţenii îşi fabrică beton pentru uz în gospodării, stâlpi şi plăci din beton armat, pentru împrejmuiri, precum şi bolţari pentru zidărie.
În prezent, din cauza concurenței, fabrica de cărămidă nu mai funcționează și a intrat în paragină.

1.2. PRODUCEREA VINULUI ŞI A ALCOOLULUI

În Văleni a funcţionat şi mai funcţionează 6 mici distilării sau cazane, cum li se spune popular, iar la secţia Vinalcool Văleni, în trecut se asigura colectarea strugurilor şi fabricarea de vin nobil.
După revoluţie, schimbarea nechibzuită a sistemului de proprietate a dus la distrugerea plantaţiei de vie nobilă, din jurul cramei, iar secţia Vinalcoolului a rămas în părăsire.

1.3. FABRICAREA BRÂNZETURILOR

La începutul secolului xx, la căşeria proprietarului Constantin Colibășeanu era angajat un maestru grec, care se preocupa cu producerea brânzeturilor. Mai târziu, prelucrarea laptelui a devenit o ocupaţie de tip industrial, care înainte de revoluţie era asigurată de I.C.I.L. Văleni, apoi de către firma S.C. Căluşarii S.R.L., iar prin 2004, laptele era preluat pentru prelucrare de către firmele: Oltina S.R.L. Slatina, S.C. Lactag Piteşti şi de către S.C. Danone. Sătenii produc brânză pentru consum propriu în gospodării, iar ceea ce le prisoseşte vând la târgul comunal sau la oraş.

1.4. CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI DE DRUMURI

Pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, a fiinţat un şantier de construcţii montaj, care se ocupa de construcţia canalului derivaţie Drăgăneşti - Olt, ce traversează de la vest la est, extravilanul comunal. De asemenea, în aproprierea stadionului comunal a fiinţat o staţie de asfaltare, aparţinând Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Olt, care s-a ocupat cu asfaltarea şi întreţinerea drumurilor din zona de est a judeţului Olt.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.GRĂDINĂRITUL, VIILE ȘI POMICULTURA DIN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

1.1.GRĂDINĂRITUL
În Văleni, această preocupare are tradiţii mai vechi – prin anul 1903, cultivându-se 107 ha. cu varză. Mai târziu avându-se în vedere condiţiile create, de lunca râului Vedea, precum şi terenurile cu apa freatică, la mică adâncime, cele două cooperative agricole au cultivat legume şi zarzavaturi: pe 85 ha. la Văleni şi 45 ha. la Mândra.
Culturile predominante au fost cele de tomate, ceapă, varză şi ardei. Terenurile pentru cultura legumelor, de grădină erau amenajate cu canale şi diguleţe, apa necesară irigării acestora fiind luată cu agregate de pompare, direct din râul Vedea. La Văleni s-a încercat amenajarea unui solar de 0.60 ha, dar nu au fost obţinute producţiile scontate.

1.2.VIILE

La mijlocul secolului al XIX-lea, în Văleni se aflau cultivate cu viţă-de-vie, o suprafaţă de aproape 200 ha. Începând cu anul 1882, aceste vii au fost defrişate de către proprietarul Constantin Colibăşeanu.
În anul 1904 se găseau plantate în Văleni 14,75 ha., teren cu vie şi din acestea: 1 ha. era al proprietarului Constantin Colibăşeanu, iar 13,75 ha. erau ale sătenilor.
În toamna anului 1903, d-l Petrache Ţolescu a plantat, pentru prima dată în Văleni 200 de viţe cu rădăcini altoite şi spera să extindă cultura acestui arbust. Acest lucru a fost făcut şi de către d-l Constantin Colibăşeanu, care şi-a extins plantaţia viei sale.
La sfârşitul anului 1969, cultura viţei de vie, în comuna Văleni, ocupa o suprafaţă de 166 ha. - în folosinţa ţăranilor cooperatori se aflau 107 ha. de vie hibridă, iar restul de 59 ha. erau plantate cu vie nobilă, la cele două cooperative.
Soiurile predominante de struguri pentru vin, erau: Feteasca Regală, Risleangul şi Cabernetul, iar pentru struguri de masă: Chasla, Coarna albă şi Neagră.
În ultimul timp se plantase şi soiul de Tămâioasă.
În viile hibride, ale sătenilor se găseau soiuri cum sunt :
- hibridul negru şi alb, zaibărul alb şi negru, argintina, argeriana, Tirazul şi „1001”.
După anul 1991, în Văleni s-a trecut la împărţirea viilor nobile la săteni, dar neaplicarea corespunzătoare a tratamentelor a dus la scăderea producţiei şi sătenii au scos aceste vii nobile.
Au fost plantate vii hibride şi suprafaţa de vii, din Văleni, în anul 2004 era, de 115 ha, de vii hibride.
Secţia de Vinalcool, de la Crama din Văleni, renumită între anii 1970 - 1990, a fost desfiinţată căzând în paragină.

1.3.POMICULTURA

În Văleni nu există tradiţie în pomicultură.
Până, spre anii 1959 predominau soiurile autohtone şi în gospodăriile ţărăneşti se plantau mai mult pruni, meri, corcoduşi şi duzi, iar prin vii câte un nuc. După anul 1960, au fost aduse prin satele comunei, mai multe soiuri productive de pruni, peri şi meri, iar cele două cooperative, plantaseră în special pruni pe: 9 ha. la, CAP Văleni şi 7 ha. la CAP Mândra.
După anii 1990, 1991, plantaţiile de pomi au fost desfiinţate şi în comună, în anul 2004 nu existau mari plantaţii de pomi fructiferi.
Se continuă tradiţia ca, în curţile gospodăriilor ţărăneşti să se planteze mai mult pruni şi mai puţin caişi, cireşi sau vişini. De asemenea, plantaţiile de arbuşti nu au tradiţie - cei mai mulţi dintre aceştia găsindu-se, prin perdelele de protecţie şi pe la marginea pădurilor. Ocolul Silvic Drăgăneşti - Olt a încercat plantarea de zmeură, în lunca Vezii, dar s-a renunţat. S-a mai încearcat cultura căpşunilor, pe valea Călmăţuilui, la CAP Văleni şi pe valea Vezii, la CAP Mândra, dar după câţiva ani s-a renunţat la menţinerea acesteia în planul de cultură.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

DESPRE CREŞTEREA ANIMALELOR ÎN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

Analizând structura categoriilor de folosinţă a anului 1903, se observă că, 492 ha. erau păşuni statornice, iar 1000 ha. erau locuri lăsate, spre odihnă sau păşuni temporare.
Aceste mari suprafeţe de izlaz susţineau un număr mare de animale de muncă, pe atunci în Văleni aflându-se 744 de boi de jug, 153 vaci, 36 bivoli şi bivoliţe, 51 de asini, 583 cai şi iepe. În acei ani, de început de secol XX, în Văleni, cele mai multe animale erau oile, care se aflau în număr de 3200 la proprietari şi 4654 la săteni.
Vitele şi oile sătenilor erau ţinute rău cu hrană puţină, din care cauză şi producţiile de carne, lapte şi lână erau scăzute.
După cooperativizare, la sfârşitul anului 1969, la CAP Văleni erau 837- bovine, din care 376 vaci şi junici, iar la CAP Mândra 576 bovine, din care 250 de vaci şi junici.
Membrii cooperatori deţineau în proprietate numai 71 de bovine, din lipsă de nutreţ şi de izlaz. În aceşti ani, în zootehniile celor două cooperative, o mare atenţie a fost acordată de medicii şi tehnicienii veterinari - Călin Grigore, Manu Ilie, Bobirică Marin, Cernat Ion, Măgureanu Gh.Ion, Lazăr Mircea, în special îmbunătăţirii raselor, atât pentru animalele cooperativelor, cât şi pentru cele ale sătenilor.
Între anii 1960-1968, producţia medie de lapte, pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Văleni era de 1520 litri, iar la C.A.P. Mândra, între anii 1963 -1968, era de 1450 litri.
Cele mai mari producţii s-au realizat în anul 1962, la C.A.P. Văleni, când s-au obţinut 2210 litri, producţie de lapte pe cap de vacă, iar în anul 1963, la C.A.P. Mândra, 1850 litri. În aceşti ani, datorită mecanizării, numărul animalelor pentru muncă( boii de jug şi caii), au scăzut foarte mult. În zootehnii a fost menţinut un număr redus de atelaje pentru diverse trebuinţe.
Porcinele, la sfârşitului anului 1969, erau în număr de 2068, din care 683 la C.A.P. Văleni, 1124 la C.A.P. Mândra şi 264, la membrii cooperatori.
Creşterea oilor este o veche tradiţie în Văleni şi în trecut oile se „lăptăreau” în jurul marilor oraşe. La
sfârşitul anului 1969, numărul oilor era în comună după cum urmează: 826 capete la C.A.P. Văleni, 743 capete la C.A.P. Mândra, iar restul de 3507 capete erau ale membrilor cooperatori. Cele mai răspândite rase de oi, în Văleni fiind: Spancă, Ţurcană, Stogoşe, Ţigae.
Producţia medie de lapte, în litri pe cap de oaie furajată, între anii 1960-1969, la C.A.P. Văleni era de 42,10 litri, iar la C.A.P .Mândra, între anii 1963-1969, era de 29,15 litri. Producţia medie de lână între anii 1960-1969, la C.A.P. Văleni a fost de 2352,6 kg lână, iar la C.A.P. Mândra, între anii 1963-1969, a fost de 2642,85 kg.
Caprinele, în comuna Văleni nu au reprezentat niciodată o mare pondere şi efectivele lor au fost mult reduse faţă de ovine.
Crescătorii de animale din Văleni, în anii 2004-2005 erau afiliaţi la Asociaţia Crescătorilor de animale din judeţul Olt şi dintre aceştia amintim pe cei mai cunoscuţi: în Văleni - Popete Marin cu fiii săi: Popete Florea şi Popete Ion cu 500 capete ovine și acum, în anul 2020 cu 1000 oi și 300 de capre.
Tot in anii 2004-2005: Ciuvică Ion - 200 capete, fraţii Belu Ion, Mihai şi Nicolae - 300 capete, fraţii Ciuvică Săndel şi Ion - 200 capete.
În Popeşti – Suiceanu Ion - 100 capete şi Brăgaru Florea - 100 capete.
În ceea ce priveşte stupăritul şi creşterea viermilor de mătase, în Văleni acestea au fost activităţi cu o mică pondere, în ocupaţiile sătenilor, iar începând cu anul 2004, aceste activități economice au intrat în regres.
În viitorul apropriat, în Văleni mecanizarea, chimizarea, lucrările de irigaţii şi desecări din viitoarele amenajări hidroameliorative locale sunt verigi de mare importanţă, pentru o agricultură cu adevărat modernă.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

EVOLUŢIA PROPRIETĂŢILOR FUNCIARE ÎN COMUNA VĂLENI,
 JUDEȚUL OLT

În vechime, în satele sparte Bereşti (azi Văleni), Căleşti, Răseşti, Novaci, moştenii erau mici proprietari de terenuri agricole.
Prin cumpărarea cu stânjenul sau prin abuzuri, mai târziu începând cu căpitanii de lefegii sau de postelnicei şi continuând cu boierii, care căutau spre a-şi mări hotarele, mica proprietate a fost înghiţită de moşiile boiereşti, mai întâi de Chircă Rudeanu, de ginerele său Ghencea Rusti Văleanu şi apoi de Şerban Cantacuzino, vel paharnic (1681 – 1696).
Moştenii erau deposedaţi astfel că, în timp, câmpul, pădurea, dealurile cu vii, vadurile de moară după Vede, cu siliştea satelor se alătură la Văleni şi proprietatea funciară a fost concentrată în mâinile marilor boieri sau slujitorilor domniei.
În cartea Măriei sale Matei Vodă Basarab, cu data de 1646, către Vlad, căpitan de lefegii se arată cum, vechii moşneni îşi pierdeau moşiile, pe care aceşti căpitani sub steagul cărora moşnenii se găseau grupaţi le preluau prin viclenie.

Mai târziu, slugerul Dumitrache Văleanu, proprietarul moşiei Văleni, în dorinţa de a-şi mări hotarele moşiei, în anii 1806, 1808, 1819 şi după moartea acestuia, Bica Văleanca, soţia sa, în anii 1829 şi 1831 a cumpărat ultimii stânjeni de moşie din Bereşti, moştenirea lui Minea Berescu.
Proprietatea mică s-a format în Văleni abia după anul 1864, când a apărut legea rurală şi când în satele Văleni şi Popeşti au fost împroprietăriţi 374 de locuitori. În satul Văleni se aflau pe atunci: 70 de fruntaşi, 193 de mijlocaşi, 48 de pălmaşi şi 337 cămine ( locuri de casă şi grădini ).
În satul Popeşti erau: 5 fruntaşi, 22 mijlocaşi, 8 pălmaşi şi 37 de cămine ( locuri de casă şi grădini ).
Fruntaşii primiseră în câmp câte 11 pogoane = 5,5129 Ha şi în sat 489 de stânjeni pătraţi = 1925m2 – un total de 5,7055 Ha. Mijlocaşii au primit în câmp şi în sat un total o suprafaţă de 4,0976 ha pentru fiecare. Pălmaşii au primit în câmp şi în sat câte 2,5105 ha de fiecare. Cămine ( locuri de casă şi grădini ) erau de 0,1925 ha.
În satele Văleni şi Popeşti, suprafaţa totală a micii proprietăţi era de 1453,00 ha. În anul 1903, în satul Văleni se aflau :
- fruntaşi 285;
- mijlocaşi 685;
- pălmaşi 161;
- cămine 60;
În satul Popeşti:
- fruntaşi 11;
- mijlocaşi 61;
- pălmaşi 14;
- cămine 3;

Cu o suprafaţă totală tot de 1453 ha.
În rolurile de contribuţiuni figurau 414 proprietari impuşi. În realitate, numărul proprietarilor, precum şi acela al proprietăţilor mici era de 1280. În anul 1903, tabloul de structură al proprietăţilor funciare era după cum urmează:
- proprietatea mare: - CONSTANTIN COLIBĂŞEANU cu 4832,3687 ha, în procent 75%.
- Proprietatea mijlocie: - PETRACHE ŢOLESCU – Primarul, care deţinea 128,8724 ha, în procent 1,9%.
- Proprietatea mică: 1280 mici proprietari cu o suprafaţă totală de 1453,9327 ha, în procent 22,8 %.
- 2 biserici şi comuna, cu o suprafaţă de 18,7940 ha, în procente 0,2 %. În total 6433,9678 ha.
În anul 1918 au fost expropriate 2386 ha, din proprietatea lui Constantin Colibăşeanu şi 6,00 ha din proprietatea lui Petrache Ţolescu, cu care au fost împroprietăriţi locuitorii din comuna Văleni. Împroprietărirea din anul 1921 a făcut posibil ca, 407 locuitori şi 22 de orfani să fie împroprietăriţi cu o suprafaţă totală de 1842,75 ha. În anul 1941, structura proprietăţilor funciare era după cum urmează:
- proprietatea mare 1442,00 ha
- proprietatea mijlocie 116,00 ha
- proprietatea comunei 452,00 ha.
- proprietate instituţii 35,50 ha.
- proprietatea mică 3464,30 ha
TOTAL 5509,80 ha

Prin legea nr 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în monitorul oficial nr. 68 bis / 23.03.1945, s-a trecut la exproprierea unor bunuri şi proprietăţi agricole. Astfel au fost expropriate 833,75 ha şi atribuite la 837 de locuitori. Comitetul local pe comună a înscris pe tabele ca prioritate, împroprietărirea ostaşilor care erau mobilizaţi sau concentraţi şi pe cei care au luptat pe front.
A urmat Decretul nr. 82, pentru completarea unor dispoziţii din legea nr. 187/1945, publicată în buletinul oficial al R.P.R. nr. 1 / 2.03.1949 şi decretul nr. 444, cu privire la transmiterea unor terenuri agricole-rezervă de stat în folosinţă veşnică unor gospodării agricole colective şi în proprietatea unor ţărani muncitori, cu pământ puţin şi familii numeroase, publicat în buletinul oficial al Marii Adunări Naţionale, a R.P.R. nr. 43 / 28.10.1953, în continuare a urmat decretul nr. 115 / 1959, prin care din Văleni 31 de mici proprietari de terenuri agricole, din cauza presiunilor pentru cooperativizarea agriculturii au donat terenul statului. Noile politici agrare au dus la sărăcirea micilor proprietari şi la forţarea lor, de a se trece mai întâi în întovărăşiri agricole şi apoi în gospodării agricole colective.
Între anii 1952 - 1959, s-au înfiinţat diverse întovărăşiri, prin care s-a experimentat un sistem de cooperare în executarea muncilor agricole. La 16 august 1959, a avut loc prima adunare generală a cooperativei agricole de producţie „Scânteia”, din satul Văleni şi la 11 martie 1962, a luat fiinţă cooperativa agricolă de producţie „Unirea”, din satul Mândra. Din luna martie 1962, se încheia în Văleni un proces dureros de cooperativizare forţată a micilor proprietari.
Prin politici etatiste, marii proprietari fuseseră deposedaţi, începând cu anul 1945 şi până spre anul
1949. Micii proprietari îşi vedeau pierdut pământul şi agoniseala – inventarul uneltelor agricole, animalele de tracţiune ( caii şi boii), care au fost distruse - puţini au fost din Văleni cei care s-au înscris de bună voie la gospodăriile agricole colective.
Unii dintre aceştia au opus rezistenţă şi alţii s-au refugiat, cum a fost cazul familiei lui Vladu Constantin Ştefan, care s-a refugiat cu fiul său Vladu Dumitru şi de asemenea cu fiica sa Vladu Florica, spre Braşov.
Aceste cooperative agricole de producţie, au fiinţat, până spre anul 1991, când prin legea fondului funciar nr. 18 / 1991, s-a trecut la constituirea de comisii de lichidare a cooperativelor şi în acest sens a fost împărţit patrimoniul fiecărei cooperative.
Drepturile foştilor cooperatori, asupra bunurilor au fost stabilite în cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată în cooperativă şi cu volumul muncii prestate.
Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea, mijloacele fixe, ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie desfiinţate, au devenit proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică.
La cooperativa „Unirea”, din satul Mândra, construcţiile agrozootehnice au fost demolate şi împărţite între săteni. La fosta cooperativă „Scânteia” din Văleni, construcţiile agrozootehnice nu au fost demolate – ele trecând în patrimoniul societăţilor agricole „Unirea”, „Libera” şi „Prietenia”.
Unele din aceste societăţii agricole, luând credite au gajat cu construcţiile din patrimoniu şi neputând achita aceste credite cu dobânzile aferente - unele clădiri şi construcţii agrozootehnice au fost scoase la licitaţie, de către administraţia financiară şi achiziţionate începând cu anul 2003, de către şefi de asociaţie şi crescători particulari, de animale din Văleni cum sunt: Şofaru Ion, Popete Marin, Badea Adrian ( din Piteşti) şi Bolboaşă Florea. Aceştia, după ce au devenit proprietari au populat grajdurile, în principal cu vaci şi mai puţin cu porci, iar în câmp unul dintre aceştia avea şi 500 de oi ţurcane (Popete Marin). Bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, ale cooperativelor au fost împărţite foştilor membri cooperatori. Terenurile aferente zootehniilor Mândra şi Văleni, au intrat în administraţia Primăriei, iar terenurile agricole ale cooperativelor au fost retrocedate către foştii proprietari. Prin legile fondului funciar nr. 18/1991; nr. 169/1997 şi nr. 1/2000 s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, în comuna Văleni, prin legea fondului funciar nr. 18 /1991, a fost reconstituit şi constituit dreptul de proprietate pentru 2632 de proprietari, cu o suprafaţă totală de 5187, 56 ha, din care 92 de proprietari deţineau 48,06 ha de pădure.

În anexa 2a, figurează autorii care trăiau în momentul împărţirii terenurilor.
În anexa 2b, figurează proprietarii cărora le-a fost constituit dreptul de proprietate.
În anexa 3 sunt înregistraţi autori defuncţi, cu moştenitorii lor legali.
În anexa 9a au fost înregistraţi proprietarii, care au primit câte 0,50 ha.
În anexa 11 sunt înregistraţi personalul tehnic, care a primit în proprietate, câte 1 ha.
În anexa 13 au fost înregistrate două Parohii: Parohia Văleni - 5,00 ha şi Parohia Mândra - Tirişneag, de asemenea cu 5,00 ha.
În anexa 15, au fost înregistraţi proprietarii de terenuri cu vegetaţie forestieră.
În anexa 28, a fost înregistrat un singur proprietar căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, pe teritoriul administrativ al comunei Văleni.
În anexele 32 şi 36, a fost reconstituit dreptul de proprietate, pentru autorii care au avut terenurile donate sau confiscate de stat.
Reconstituirea dreptului de proprietate, pentru aceşti autori s-a făcut din terenurile, aparţinătoare Agenţiei Domeniilor Statului, la S.C. Boianu- Drăgăneşti S.A., pe teritoriul administrativ al comunei Stoicăneşti.
În anexa 37 au fost înregistraţi 4 autori, la care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut tot din terenurile A.D.S., dar pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, în zona limitrofă a satului Tirişneag, la hotarul cu comuna Seaca.
In anexa 38, au fost înregistraţi fiii şi nepoţii foştilor mari proprietari, cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, tot din terenurile A.D.S., pe amplasamentul de la marginea satului Tirişneag, la hotarul de sud cu comuna Seaca.
Autori :
1. Dimescu Carmen, cu moştenitori- Gervais Monique. – 50ha.
2. Colibăşeanu Eugen, cu moştenitori- Colibăşeanu Renee –50 ha.
3. Butculescu Marin Constantin, cu moştenitori- Butculescu Dalina – 40 ha.
În anexa 43, a fost înregistrată Parohia Văleni, care a mai primit 4,00 ha, teren aflat pe teritoriul comunei Văleni.
În anexa 44 au fost înregistrate şcolile: Liceul Văleni - 5 ha, Şcoala Popeşti ( desfiinţată) şi Şcoala Mândra - 7,25 ha, în total fiind acordate 12,25 ha, pe teritoriul comunei Văleni.
În anexa 47, au fost înregistraţi 4 autori, cărora nu le fusese reconstituit dreptul de proprietate, la legea fondului funciar nr. 18 /1991.
În anexa 53, au fost înregistraţi 11 autori, cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră.
O suprafaţă de 10. ha a fost retrocedată din pădurea Găzăreanca, iar 13,41 ha au fost retrocedate din pădurea Colnicul Bătrân. În urma unor contestaţii, adresate comisie judeţene Olt, de aplicare a legilor fondului funciar sau a unor hotărâri judecătoreşti au mai primit terenuri, după cum urmează:
1. Colibăşeanu Renee - 50 HA de la A.D.S., teren, situat la S.C. Boianu-Drăgăneşti, pe teritoriul comunei Stoicăneşti.
2. Lackeman Elena Economu - cu moştenitorii legali: Chrissoveloni Maria Georgeta Caternia, fiica din a doua căsătorie şi Butculescu Dalina nepoată, fiica lui Butculescu Marin ( fiu rezultat din prima căsătorie cu Emanoil Butculescu) - 10 ha teren de pădure, din amplasamentul pădurea Găzăreanca.
3. Lackeman Elena Economu - 40 ha.
4. Ion Nicolae Chrissoveloni - 5 ha.
5. Sibille Manou - 5 ha.
6. Butculescu Marin Constantin -10 ha.
7. Filipeanu Florea, cu moştenitor Mitroi Matilda 10 ha.
După aplicarea legilor fondului funciar, între anii 1991 şi 2004, au fost puşi în posesie, un număr total de 2702 proprietari, inclusiv hotărâri judecătoreşti, cu o suprafaţă totală de 5510,03 ha, din care 103 sunt proprietari de pădure, cu o suprafaţă de 71,47 ha.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

CREDITELE, SPIRITUL ÎNTREPRINZĂTOR ŞI AFACERILE ÎN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

La începutul secolului XX, sătenii luau capitalul trebuitor, pentru agricultură, de la proprietarul Constantin Colibăşeanu, care era adevăratul lor bancher. Nu exista nici o bancă în sat, iar proprietarul împrumuta bani sătenilor, orişicând, adesea pe munci sau simple împrumuturi. Locuitorii îşi mai procurau banii necesari şi de la creditul agricol şi împrumuturile se făceau cu amanet, pe vite existând un tarif de preţuri, al vitelor ce se puneau amanet-amanetul ca valoare era de obicei, de trei ori mai mare, decât valoarea împrumutului.
În anul 1910, proprietarul Constantin Colibăşeanu a înfiinţat în Văleni prima bancă populară. Această bancă se numea „Banca de Credit” şi întrajutorare „Sf-ții C-tin şi Elena” şi proprietarul a fost primul, care a depus suma de 1.000 de lei, iar cei din jurul său, câte 100 de lei. Mai târziu, după război, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a deschis, prin 1957 o agenţie C.E.C. şi la Văleni, iar fosta Bancă de Credit Sf-ții C-tin şi Elena a devenit „Cooperativa de credit” Văleni, care va funcţiona în regim de bancă populară. La agenţia C.E.C. Văleni se fac depuneri la vedere şi la 27.04.1967, erau emise 2117 carnete, iar la 21.12.2004, erau emise 6.839 de carnete cu depuneri la vedere. La Cooperativa de Credit Văleni, care s-a afiliat Cooperativei de Credit „ALBINA”, din Slatina se fac împrumuturi de sume, de până la 10.000. lei, pe bază de giranţi. Sediul agenţiei C.E.C. VĂLENI se află pe strada C-tin Colibăşeanu, în apropierea căminului cultural, iar sediul Cooperativei de Credit se află pe strada Nicolae Titulescu, în clădirea fostului complex de prestări de servicii al Cooperativei de Consum Văleni. După anul 1995, pentru înfiinţarea culturilor, micii proprietari de pământ au început să primească subvenţii de la stat, iar credite pentru agricultură de la bănci au luat numai societăţile agricole şi societăţile comerciale, cu profil agricol. Atunci, când cadrul legal a fost deschis liberei iniţiative, locuitorii din Văleni şi-au deschis mici afaceri comerciale. Spirit întreprinzător există în Văleni, dar ar fi bine să se creeze şi un climat favorabil atragerii de investiţii cu capital privat, care să vină în comună şi din alte zone.
„În Văleni trebuie să intre cât mai mulți bani și să iasă cât mai puțini”.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL