MIȘCAREA EUHTER-ORTODOXĂ

IMAGINE ȘI POPULARIZARE  PENTRU

ACADEMIA  ROMÂNĂ

Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.)

 La data de 11 aprilie 1956, Biroul Prezidiului Academiei Române, a hotărât aderarea celui mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării - Academia Română la Uniunea Internaţională de Istoria Ştiinţei, dată care reprezintă, în opinia generală, actul de înfiinţare al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (C.R.I.F.S.T.).

Structura organizatorică a C.R.I.F.S.T., a evoluat de la două divizii, Istoria Ştiinţei şi Filosofia Ştiinţei în 1957, la structura de astăzi –cu trei divizii (Divizia de Istoria Ştiinţei, Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei şi Divizia de Istoria Tehnicii) şi şapte filiale teritoriale (Argeş, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova,  Constanţa, Iaşi şi Timişoara), structură actualizată în urma alegerilor din anul 2014, alegeri validate de Biroul Prezidiului Academiei Române.

ȘTEFAN MELINTE

MIȘCAREA EUHTER –ORTODOXĂ

1. DESPRE CULTELE NEOPROTESTANTE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT

1.1. CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ŞAPTEA.

Cultul Adventist de Ziua a Șaptea, cu Biserica de pe strada Toporași.
Dispune ca patrimoniu, de o sală, cu 100 de locuri şi o anexă cu două camere, un video-proiector, un sistem de recepţie prin satelit, un harmoniu şi o bibliotecă, iar ca mobilier de, 100 de scaune şi un amvon. Ca obiecte de cult deţine un bazin pentru botez şi cărţi de rugăciuni. Această minoritate religioasă a reunit mult timp familii din comunele Văleni şi Nicolae Titulescu, cu 51 de enoriaşi. Din comuna Văleni cele mai cunoscute familii aderente la acest cult sunt: familiile Dascălu Minuş şi Dascălu Daniel iar din comuna Nicolae Titulescu au fost familiile: Văleanu Daniel şi Văleanu Adrian. Primul enoriaş din Văleni, cunoscut al acestei minorităţi religioase a fost Stancu Garvan, care a fost botezat, în închisoare în Ardeal, în timpul celui de-al II- lea război mondial şi după război, acesta a fost vizitat de fraţii săi, care au vrut să se convingă că, el a ajuns cu bine acasă. Sala Casei de Rugăciuni este încăpătoare, iar iarna în sală se face cald. Amvonul este poziţionat în partea de est, a sălii de rugăciuni, iar pe frontonul estic este pictat globul terestru. Cromatica fundalului este albastru deschis și pe acest fundal este apare inscripţia. ,,TEMEŢI-VĂ DE DOMNUL ŞI DAŢI-L SLAVĂ”.
Plafonul sălii este modern şi este înconjurat de un brâu, cu motive specifice, iluminatul natural fiind asigurat de ferestrele poziţionate, pe frontonul sudic al sălii. Enoriaşii acestei minorităţi sunt credincioşi, curaţi şi îngrijiţi şi în Văleni nu s-au înregistrat conflicte de prozelitism sau de altă natură cu enoriaşii cultului majoritar creştin-ortodox. Vinerea şi sâmbăta, ei se întâlnesc la Casa de Rugăciuni, de pe strada Toporași şi aici se fac comentarii biblice şi se cântă în versete religioase. Aceşti enoriaşi au şi o dietă specifică, faţă de dieta cultului majoritar. Comitetul bisericesc este format dintr-un pastor, cu patru membri şi aceştia sunt :
1.MUGUREL CIUREA – PASTOR, ORIGINAR DIN CURTIȘOARA-OLT
2.DASCĂLU MINUŞ – PRESBITER, din VĂLENI,
3.DASCĂLU DANIEL – din VĂLENI.
4.DUIU MONICA - din Văleni
În prezent, familia Văleanu Adrian s-a transferat in comuna Nicolae Titulescu, unde s-a construit o nouă biserică, a acestui cult.
Această minoritate nu dispune de un cimitir propriu şi defuncţii ei sunt înhumaţi în cimitirele comunale, asemenea defuncţilor creştin - ortodocşi.

1.2. BISERICA EVANGHELICĂ

A fost prezentă începând cu anul 2003, fiind reprezentată în comuna Văleni de şapte enoriaşi din Văleni şi de doi enoriaşi, din comuna Stejaru, Judeţul Teleorman. Casa de Rugăciuni se afla pe strada Regina Maria şi aparţinea proprietarului Pieptea Mihai, căruia, enoriaşii îi plăteau chirie. Reprezentativ pentru acest cult este că aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. În prezent, (2020), acest cult și-a încetat activitatea în comuna Văleni.

1.3. BISERICA PENTICOSTALĂ.

Cultul creștin penticostal are Biserica „Betel”, construită pe un teren, donat de familia Ungureanu Florin, pe strada Nicolae Titulescu, colț cu strada Ghețăriei.
Prima slujbă, la această biserică a fost în data de 01.11.2015 și pastorul acestei comunități este d-ul Ungureanu Florin, având drept casier pe d-na Toma Ana Maria. Reprezentativ pentru acest cult este că, aceşti credincioşi nu se închină la icoane şi nu cred în sfinţi. Comunitatea cupride șapte familii și slujbele se țin duminica, de la ora 10. De menționat că, pentru acest cult sărbătorile sale sunt cele, care celebrează Crăciunul,
Botezul, Pogorârea „Sf. Duh” și Paștele. Vara, prin lunile iulie-august, cultul creștin-penticostal susține campanii de evanghelizare.

Cultul creștin-penticostal, cu Biserica „Betel”.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1. INDUSTRIA

La începutul secolului XX, în Văleni apar trei dărace de lână, iar în 1903, la moara lui Constantin Colibăşeanu a fost instalată şi o „piuă”, pentru fabricarea dimiilor, din lână de oaie.
Principala ramură, a industriei locale, în Văleni este industria morăritului şi panificaţiei, care apare, după anul 1900, prin construcţia morii de pe malul râului Vedea, acţionată la început de un motor hidraulic, cu o turbină de 24 CP, şi înlocuită mai târziu cu un motor Richet, iar după anul 1925 înzestrată cu 2 motoare Diesel, de câte 185 CP, cu patru pietre pentru porumb, valţuri şi sisteme moderne. Capacitatea de lucru a morii în 24 de ore era de 43 tone, dintre care 19 tone şi 24 tone porumb, această moară fiind deservită de 5 muncitori (morari şi mecanici).
În trecut, în partea estică a clădirii morii, a funcţionat şi o presă de ulei. În anul 2001, după aproape 100 de ani, moara de pe malul de răsărit al râului Vedea încă era funcțională, iar acum în anul 2020 a fost transformată de S.C. NEAGA s.r.l. într-un atelir de confecții.
De asemenea, începând cu anul 1998, Eugen Ţerţeleanu a dat în folosinţă, în Văleni o a doua moară.
Noua moara de grâu avea o productivitate de 400 kg pe oră, o putere instalată de 25 kw, fiind dotată cu 7 motoare electrice pentru angrenare, fiind deservită de 2 muncitori. Moara de grâu are o clădire pentru instalaţii, utilaje şi echipamente, un depozit de grâu, un depozit de făină şi de asemenea un depozit de tărâţe.

Moara de porumb are o productivitate de 800 kg /oră, o putere instalată 14 kw, fiind dotată cu 5 motoare electrice, pentru angrenare.
Moara pentru uruială, are o productivitate de 1000 kg/oră, o putere instalată de 30 kw., fiind dotată cu un motor electric, pentru angrenare.
Moara de porumb şi cea de uruială, dispun de o clădire pentru utilaje şi instalaţii, un depozit de primire materii prime şi de asemenea, o magazie de produse finite.
Panificaţia a fost reprezentată în Văleni, la începuturi de mici brutării particulare, cum a fost şi cea a lui Gheorghe Brutaru, apoi de brutăria cooperativei Văleni, care producea pâine rotundă în greutate de 2 kg. Această brutărie era deservită de un nr. de 12 brutari şi folosea pentru coacere un injector cu motorină. Se produceau 400 de pâini, la o coacere, pâinea fiind cumpărată pe bonuri de ţăranii cooperatori.
În anul 2004, vechea brutărie a cooperativei din Văleni nu mai funcţiona, locul acesteia fiind luat de brutăria lui Eugen Ţerţeleanu, care este dotată cu un cuptor cu o capacitate de 300 de pâini / oră, cu un consum de energie de 1,5 kw şi de asemenea, cu un consum de combustibil lichid ( motorină) de 3 litri /oră, având un motor electric de antrenare a malaxorului, cu o putere instalată de 2,5 kw.
Clădirea acestei moderne brutării are în componenţa sa un spaţiu dospitor, depozit de făină, cuptor, malaxor, masă cu spaţiu de lucru şi spaţiu de vânzare, fiind deservită de 8 muncitori. La această brutărie se produce pâine pe vatră, în diverse sortimente, precum şi diverse produse de panificaţie, cum sunt: cornurile cu gem şi ciocolată. Această brutărie, dimpreună cu moara a fost vândută de către Eugen Țerțeleanu, către S.C. ȘOFI s.r.l., care acum în anul 2020 desfășoară în centrul comunei Văleni, o activitate și mai intensă, decât fosta firmă S.C. GOLIAT s.r.l.

1.1.INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Este reprezentată de o fabrică de cărămidă, una din puţinele fabrici, care a rezistat crizei din construcţiile zonale, de la sfârşitul secolului XX.
Amplasată pe drumul, care duce spre Ghimpeţeni şi folosind materiale locale, fabrica de cărămidă a funcţionat cu 50 de muncitori, organizaţi în două schimburi şi cea mai mare producţie a fost de peste 2.000.000 de cărămizi anual.
De aici se aprovizionau cu cărămidă antreprenorii de construcţii din judeţele Olt şi Teleorman şi din împrejurimi.
Cărămida a fost materialul de construcţie de bază pentru construcţia de magazii, depozite şi grajduri de animale, pentru zootehnii, iar sătenii au putut să-şi construiască mai ieftin locuinţe şi anexe gospodăreşti.
Fabrica a fost construită de către, Primăria Văleni şi apoi, după privatizarea sa, proprietarul acesteia a fost firma S.C ELMINCON S.R.L. – ALEXANDRIA, Teleorman.
Beneficiind de agregatele de balastieră din râul Vedea, în gospodării, cetăţenii îşi fabrică beton pentru uz în gospodării, stâlpi şi plăci din beton armat, pentru împrejmuiri, precum şi bolţari pentru zidărie.
În prezent, din cauza concurenței, fabrica de cărămidă nu mai funcționează și a intrat în paragină.

1.2. PRODUCEREA VINULUI ŞI A ALCOOLULUI

În Văleni a funcţionat şi mai funcţionează 6 mici distilării sau cazane, cum li se spune popular, iar la secţia Vinalcool Văleni, în trecut se asigura colectarea strugurilor şi fabricarea de vin nobil.
După revoluţie, schimbarea nechibzuită a sistemului de proprietate a dus la distrugerea plantaţiei de vie nobilă, din jurul cramei, iar secţia Vinalcoolului a rămas în părăsire.

1.3. FABRICAREA BRÂNZETURILOR

La începutul secolului xx, la căşeria proprietarului Constantin Colibășeanu era angajat un maestru grec, care se preocupa cu producerea brânzeturilor. Mai târziu, prelucrarea laptelui a devenit o ocupaţie de tip industrial, care înainte de revoluţie era asigurată de I.C.I.L. Văleni, apoi de către firma S.C. Căluşarii S.R.L., iar prin 2004, laptele era preluat pentru prelucrare de către firmele: Oltina S.R.L. Slatina, S.C. Lactag Piteşti şi de către S.C. Danone. Sătenii produc brânză pentru consum propriu în gospodării, iar ceea ce le prisoseşte vând la târgul comunal sau la oraş.

1.4. CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI DE DRUMURI

Pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, a fiinţat un şantier de construcţii montaj, care se ocupa de construcţia canalului derivaţie Drăgăneşti - Olt, ce traversează de la vest la est, extravilanul comunal. De asemenea, în aproprierea stadionului comunal a fiinţat o staţie de asfaltare, aparţinând Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri Olt, care s-a ocupat cu asfaltarea şi întreţinerea drumurilor din zona de est a judeţului Olt.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.GRĂDINĂRITUL, VIILE ȘI POMICULTURA DIN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

1.1.GRĂDINĂRITUL
În Văleni, această preocupare are tradiţii mai vechi – prin anul 1903, cultivându-se 107 ha. cu varză. Mai târziu avându-se în vedere condiţiile create, de lunca râului Vedea, precum şi terenurile cu apa freatică, la mică adâncime, cele două cooperative agricole au cultivat legume şi zarzavaturi: pe 85 ha. la Văleni şi 45 ha. la Mândra.
Culturile predominante au fost cele de tomate, ceapă, varză şi ardei. Terenurile pentru cultura legumelor, de grădină erau amenajate cu canale şi diguleţe, apa necesară irigării acestora fiind luată cu agregate de pompare, direct din râul Vedea. La Văleni s-a încercat amenajarea unui solar de 0.60 ha, dar nu au fost obţinute producţiile scontate.

1.2.VIILE

La mijlocul secolului al XIX-lea, în Văleni se aflau cultivate cu viţă-de-vie, o suprafaţă de aproape 200 ha. Începând cu anul 1882, aceste vii au fost defrişate de către proprietarul Constantin Colibăşeanu.
În anul 1904 se găseau plantate în Văleni 14,75 ha., teren cu vie şi din acestea: 1 ha. era al proprietarului Constantin Colibăşeanu, iar 13,75 ha. erau ale sătenilor.
În toamna anului 1903, d-l Petrache Ţolescu a plantat, pentru prima dată în Văleni 200 de viţe cu rădăcini altoite şi spera să extindă cultura acestui arbust. Acest lucru a fost făcut şi de către d-l Constantin Colibăşeanu, care şi-a extins plantaţia viei sale.
La sfârşitul anului 1969, cultura viţei de vie, în comuna Văleni, ocupa o suprafaţă de 166 ha. - în folosinţa ţăranilor cooperatori se aflau 107 ha. de vie hibridă, iar restul de 59 ha. erau plantate cu vie nobilă, la cele două cooperative.
Soiurile predominante de struguri pentru vin, erau: Feteasca Regală, Risleangul şi Cabernetul, iar pentru struguri de masă: Chasla, Coarna albă şi Neagră.
În ultimul timp se plantase şi soiul de Tămâioasă.
În viile hibride, ale sătenilor se găseau soiuri cum sunt :
- hibridul negru şi alb, zaibărul alb şi negru, argintina, argeriana, Tirazul şi „1001”.
După anul 1991, în Văleni s-a trecut la împărţirea viilor nobile la săteni, dar neaplicarea corespunzătoare a tratamentelor a dus la scăderea producţiei şi sătenii au scos aceste vii nobile.
Au fost plantate vii hibride şi suprafaţa de vii, din Văleni, în anul 2004 era, de 115 ha, de vii hibride.
Secţia de Vinalcool, de la Crama din Văleni, renumită între anii 1970 - 1990, a fost desfiinţată căzând în paragină.

1.3.POMICULTURA

În Văleni nu există tradiţie în pomicultură.
Până, spre anii 1959 predominau soiurile autohtone şi în gospodăriile ţărăneşti se plantau mai mult pruni, meri, corcoduşi şi duzi, iar prin vii câte un nuc. După anul 1960, au fost aduse prin satele comunei, mai multe soiuri productive de pruni, peri şi meri, iar cele două cooperative, plantaseră în special pruni pe: 9 ha. la, CAP Văleni şi 7 ha. la CAP Mândra.
După anii 1990, 1991, plantaţiile de pomi au fost desfiinţate şi în comună, în anul 2004 nu existau mari plantaţii de pomi fructiferi.
Se continuă tradiţia ca, în curţile gospodăriilor ţărăneşti să se planteze mai mult pruni şi mai puţin caişi, cireşi sau vişini. De asemenea, plantaţiile de arbuşti nu au tradiţie - cei mai mulţi dintre aceştia găsindu-se, prin perdelele de protecţie şi pe la marginea pădurilor. Ocolul Silvic Drăgăneşti - Olt a încercat plantarea de zmeură, în lunca Vezii, dar s-a renunţat. S-a mai încearcat cultura căpşunilor, pe valea Călmăţuilui, la CAP Văleni şi pe valea Vezii, la CAP Mândra, dar după câţiva ani s-a renunţat la menţinerea acesteia în planul de cultură.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

DESPRE CREŞTEREA ANIMALELOR ÎN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

Analizând structura categoriilor de folosinţă a anului 1903, se observă că, 492 ha. erau păşuni statornice, iar 1000 ha. erau locuri lăsate, spre odihnă sau păşuni temporare.
Aceste mari suprafeţe de izlaz susţineau un număr mare de animale de muncă, pe atunci în Văleni aflându-se 744 de boi de jug, 153 vaci, 36 bivoli şi bivoliţe, 51 de asini, 583 cai şi iepe. În acei ani, de început de secol XX, în Văleni, cele mai multe animale erau oile, care se aflau în număr de 3200 la proprietari şi 4654 la săteni.
Vitele şi oile sătenilor erau ţinute rău cu hrană puţină, din care cauză şi producţiile de carne, lapte şi lână erau scăzute.
După cooperativizare, la sfârşitul anului 1969, la CAP Văleni erau 837- bovine, din care 376 vaci şi junici, iar la CAP Mândra 576 bovine, din care 250 de vaci şi junici.
Membrii cooperatori deţineau în proprietate numai 71 de bovine, din lipsă de nutreţ şi de izlaz. În aceşti ani, în zootehniile celor două cooperative, o mare atenţie a fost acordată de medicii şi tehnicienii veterinari - Călin Grigore, Manu Ilie, Bobirică Marin, Cernat Ion, Măgureanu Gh.Ion, Lazăr Mircea, în special îmbunătăţirii raselor, atât pentru animalele cooperativelor, cât şi pentru cele ale sătenilor.
Între anii 1960-1968, producţia medie de lapte, pe cap de vacă furajată, la C.A.P. Văleni era de 1520 litri, iar la C.A.P. Mândra, între anii 1963 -1968, era de 1450 litri.
Cele mai mari producţii s-au realizat în anul 1962, la C.A.P. Văleni, când s-au obţinut 2210 litri, producţie de lapte pe cap de vacă, iar în anul 1963, la C.A.P. Mândra, 1850 litri. În aceşti ani, datorită mecanizării, numărul animalelor pentru muncă( boii de jug şi caii), au scăzut foarte mult. În zootehnii a fost menţinut un număr redus de atelaje pentru diverse trebuinţe.
Porcinele, la sfârşitului anului 1969, erau în număr de 2068, din care 683 la C.A.P. Văleni, 1124 la C.A.P. Mândra şi 264, la membrii cooperatori.
Creşterea oilor este o veche tradiţie în Văleni şi în trecut oile se „lăptăreau” în jurul marilor oraşe. La
sfârşitul anului 1969, numărul oilor era în comună după cum urmează: 826 capete la C.A.P. Văleni, 743 capete la C.A.P. Mândra, iar restul de 3507 capete erau ale membrilor cooperatori. Cele mai răspândite rase de oi, în Văleni fiind: Spancă, Ţurcană, Stogoşe, Ţigae.
Producţia medie de lapte, în litri pe cap de oaie furajată, între anii 1960-1969, la C.A.P. Văleni era de 42,10 litri, iar la C.A.P .Mândra, între anii 1963-1969, era de 29,15 litri. Producţia medie de lână între anii 1960-1969, la C.A.P. Văleni a fost de 2352,6 kg lână, iar la C.A.P. Mândra, între anii 1963-1969, a fost de 2642,85 kg.
Caprinele, în comuna Văleni nu au reprezentat niciodată o mare pondere şi efectivele lor au fost mult reduse faţă de ovine.
Crescătorii de animale din Văleni, în anii 2004-2005 erau afiliaţi la Asociaţia Crescătorilor de animale din judeţul Olt şi dintre aceştia amintim pe cei mai cunoscuţi: în Văleni - Popete Marin cu fiii săi: Popete Florea şi Popete Ion cu 500 capete ovine și acum, în anul 2020 cu 1000 oi și 300 de capre.
Tot in anii 2004-2005: Ciuvică Ion - 200 capete, fraţii Belu Ion, Mihai şi Nicolae - 300 capete, fraţii Ciuvică Săndel şi Ion - 200 capete.
În Popeşti – Suiceanu Ion - 100 capete şi Brăgaru Florea - 100 capete.
În ceea ce priveşte stupăritul şi creşterea viermilor de mătase, în Văleni acestea au fost activităţi cu o mică pondere, în ocupaţiile sătenilor, iar începând cu anul 2004, aceste activități economice au intrat în regres.
În viitorul apropriat, în Văleni mecanizarea, chimizarea, lucrările de irigaţii şi desecări din viitoarele amenajări hidroameliorative locale sunt verigi de mare importanţă, pentru o agricultură cu adevărat modernă.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

EVOLUŢIA PROPRIETĂŢILOR FUNCIARE ÎN COMUNA VĂLENI,
 JUDEȚUL OLT

În vechime, în satele sparte Bereşti (azi Văleni), Căleşti, Răseşti, Novaci, moştenii erau mici proprietari de terenuri agricole.
Prin cumpărarea cu stânjenul sau prin abuzuri, mai târziu începând cu căpitanii de lefegii sau de postelnicei şi continuând cu boierii, care căutau spre a-şi mări hotarele, mica proprietate a fost înghiţită de moşiile boiereşti, mai întâi de Chircă Rudeanu, de ginerele său Ghencea Rusti Văleanu şi apoi de Şerban Cantacuzino, vel paharnic (1681 – 1696).
Moştenii erau deposedaţi astfel că, în timp, câmpul, pădurea, dealurile cu vii, vadurile de moară după Vede, cu siliştea satelor se alătură la Văleni şi proprietatea funciară a fost concentrată în mâinile marilor boieri sau slujitorilor domniei.
În cartea Măriei sale Matei Vodă Basarab, cu data de 1646, către Vlad, căpitan de lefegii se arată cum, vechii moşneni îşi pierdeau moşiile, pe care aceşti căpitani sub steagul cărora moşnenii se găseau grupaţi le preluau prin viclenie.

Mai târziu, slugerul Dumitrache Văleanu, proprietarul moşiei Văleni, în dorinţa de a-şi mări hotarele moşiei, în anii 1806, 1808, 1819 şi după moartea acestuia, Bica Văleanca, soţia sa, în anii 1829 şi 1831 a cumpărat ultimii stânjeni de moşie din Bereşti, moştenirea lui Minea Berescu.
Proprietatea mică s-a format în Văleni abia după anul 1864, când a apărut legea rurală şi când în satele Văleni şi Popeşti au fost împroprietăriţi 374 de locuitori. În satul Văleni se aflau pe atunci: 70 de fruntaşi, 193 de mijlocaşi, 48 de pălmaşi şi 337 cămine ( locuri de casă şi grădini ).
În satul Popeşti erau: 5 fruntaşi, 22 mijlocaşi, 8 pălmaşi şi 37 de cămine ( locuri de casă şi grădini ).
Fruntaşii primiseră în câmp câte 11 pogoane = 5,5129 Ha şi în sat 489 de stânjeni pătraţi = 1925m2 – un total de 5,7055 Ha. Mijlocaşii au primit în câmp şi în sat un total o suprafaţă de 4,0976 ha pentru fiecare. Pălmaşii au primit în câmp şi în sat câte 2,5105 ha de fiecare. Cămine ( locuri de casă şi grădini ) erau de 0,1925 ha.
În satele Văleni şi Popeşti, suprafaţa totală a micii proprietăţi era de 1453,00 ha. În anul 1903, în satul Văleni se aflau :
- fruntaşi 285;
- mijlocaşi 685;
- pălmaşi 161;
- cămine 60;
În satul Popeşti:
- fruntaşi 11;
- mijlocaşi 61;
- pălmaşi 14;
- cămine 3;

Cu o suprafaţă totală tot de 1453 ha.
În rolurile de contribuţiuni figurau 414 proprietari impuşi. În realitate, numărul proprietarilor, precum şi acela al proprietăţilor mici era de 1280. În anul 1903, tabloul de structură al proprietăţilor funciare era după cum urmează:
- proprietatea mare: - CONSTANTIN COLIBĂŞEANU cu 4832,3687 ha, în procent 75%.
- Proprietatea mijlocie: - PETRACHE ŢOLESCU – Primarul, care deţinea 128,8724 ha, în procent 1,9%.
- Proprietatea mică: 1280 mici proprietari cu o suprafaţă totală de 1453,9327 ha, în procent 22,8 %.
- 2 biserici şi comuna, cu o suprafaţă de 18,7940 ha, în procente 0,2 %. În total 6433,9678 ha.
În anul 1918 au fost expropriate 2386 ha, din proprietatea lui Constantin Colibăşeanu şi 6,00 ha din proprietatea lui Petrache Ţolescu, cu care au fost împroprietăriţi locuitorii din comuna Văleni. Împroprietărirea din anul 1921 a făcut posibil ca, 407 locuitori şi 22 de orfani să fie împroprietăriţi cu o suprafaţă totală de 1842,75 ha. În anul 1941, structura proprietăţilor funciare era după cum urmează:
- proprietatea mare 1442,00 ha
- proprietatea mijlocie 116,00 ha
- proprietatea comunei 452,00 ha.
- proprietate instituţii 35,50 ha.
- proprietatea mică 3464,30 ha
TOTAL 5509,80 ha

Prin legea nr 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în monitorul oficial nr. 68 bis / 23.03.1945, s-a trecut la exproprierea unor bunuri şi proprietăţi agricole. Astfel au fost expropriate 833,75 ha şi atribuite la 837 de locuitori. Comitetul local pe comună a înscris pe tabele ca prioritate, împroprietărirea ostaşilor care erau mobilizaţi sau concentraţi şi pe cei care au luptat pe front.
A urmat Decretul nr. 82, pentru completarea unor dispoziţii din legea nr. 187/1945, publicată în buletinul oficial al R.P.R. nr. 1 / 2.03.1949 şi decretul nr. 444, cu privire la transmiterea unor terenuri agricole-rezervă de stat în folosinţă veşnică unor gospodării agricole colective şi în proprietatea unor ţărani muncitori, cu pământ puţin şi familii numeroase, publicat în buletinul oficial al Marii Adunări Naţionale, a R.P.R. nr. 43 / 28.10.1953, în continuare a urmat decretul nr. 115 / 1959, prin care din Văleni 31 de mici proprietari de terenuri agricole, din cauza presiunilor pentru cooperativizarea agriculturii au donat terenul statului. Noile politici agrare au dus la sărăcirea micilor proprietari şi la forţarea lor, de a se trece mai întâi în întovărăşiri agricole şi apoi în gospodării agricole colective.
Între anii 1952 - 1959, s-au înfiinţat diverse întovărăşiri, prin care s-a experimentat un sistem de cooperare în executarea muncilor agricole. La 16 august 1959, a avut loc prima adunare generală a cooperativei agricole de producţie „Scânteia”, din satul Văleni şi la 11 martie 1962, a luat fiinţă cooperativa agricolă de producţie „Unirea”, din satul Mândra. Din luna martie 1962, se încheia în Văleni un proces dureros de cooperativizare forţată a micilor proprietari.
Prin politici etatiste, marii proprietari fuseseră deposedaţi, începând cu anul 1945 şi până spre anul
1949. Micii proprietari îşi vedeau pierdut pământul şi agoniseala – inventarul uneltelor agricole, animalele de tracţiune ( caii şi boii), care au fost distruse - puţini au fost din Văleni cei care s-au înscris de bună voie la gospodăriile agricole colective.
Unii dintre aceştia au opus rezistenţă şi alţii s-au refugiat, cum a fost cazul familiei lui Vladu Constantin Ştefan, care s-a refugiat cu fiul său Vladu Dumitru şi de asemenea cu fiica sa Vladu Florica, spre Braşov.
Aceste cooperative agricole de producţie, au fiinţat, până spre anul 1991, când prin legea fondului funciar nr. 18 / 1991, s-a trecut la constituirea de comisii de lichidare a cooperativelor şi în acest sens a fost împărţit patrimoniul fiecărei cooperative.
Drepturile foştilor cooperatori, asupra bunurilor au fost stabilite în cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren adusă sau preluată în cooperativă şi cu volumul muncii prestate.
Construcţiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte asemenea, mijloacele fixe, ce au aparţinut cooperativelor agricole de producţie desfiinţate, au devenit proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat, cu personalitate juridică.
La cooperativa „Unirea”, din satul Mândra, construcţiile agrozootehnice au fost demolate şi împărţite între săteni. La fosta cooperativă „Scânteia” din Văleni, construcţiile agrozootehnice nu au fost demolate – ele trecând în patrimoniul societăţilor agricole „Unirea”, „Libera” şi „Prietenia”.
Unele din aceste societăţii agricole, luând credite au gajat cu construcţiile din patrimoniu şi neputând achita aceste credite cu dobânzile aferente - unele clădiri şi construcţii agrozootehnice au fost scoase la licitaţie, de către administraţia financiară şi achiziţionate începând cu anul 2003, de către şefi de asociaţie şi crescători particulari, de animale din Văleni cum sunt: Şofaru Ion, Popete Marin, Badea Adrian ( din Piteşti) şi Bolboaşă Florea. Aceştia, după ce au devenit proprietari au populat grajdurile, în principal cu vaci şi mai puţin cu porci, iar în câmp unul dintre aceştia avea şi 500 de oi ţurcane (Popete Marin). Bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi, ale cooperativelor au fost împărţite foştilor membri cooperatori. Terenurile aferente zootehniilor Mândra şi Văleni, au intrat în administraţia Primăriei, iar terenurile agricole ale cooperativelor au fost retrocedate către foştii proprietari. Prin legile fondului funciar nr. 18/1991; nr. 169/1997 şi nr. 1/2000 s-a trecut la reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, în comuna Văleni, prin legea fondului funciar nr. 18 /1991, a fost reconstituit şi constituit dreptul de proprietate pentru 2632 de proprietari, cu o suprafaţă totală de 5187, 56 ha, din care 92 de proprietari deţineau 48,06 ha de pădure.

În anexa 2a, figurează autorii care trăiau în momentul împărţirii terenurilor.
În anexa 2b, figurează proprietarii cărora le-a fost constituit dreptul de proprietate.
În anexa 3 sunt înregistraţi autori defuncţi, cu moştenitorii lor legali.
În anexa 9a au fost înregistraţi proprietarii, care au primit câte 0,50 ha.
În anexa 11 sunt înregistraţi personalul tehnic, care a primit în proprietate, câte 1 ha.
În anexa 13 au fost înregistrate două Parohii: Parohia Văleni - 5,00 ha şi Parohia Mândra - Tirişneag, de asemenea cu 5,00 ha.
În anexa 15, au fost înregistraţi proprietarii de terenuri cu vegetaţie forestieră.
În anexa 28, a fost înregistrat un singur proprietar căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, pe teritoriul administrativ al comunei Văleni.
În anexele 32 şi 36, a fost reconstituit dreptul de proprietate, pentru autorii care au avut terenurile donate sau confiscate de stat.
Reconstituirea dreptului de proprietate, pentru aceşti autori s-a făcut din terenurile, aparţinătoare Agenţiei Domeniilor Statului, la S.C. Boianu- Drăgăneşti S.A., pe teritoriul administrativ al comunei Stoicăneşti.
În anexa 37 au fost înregistraţi 4 autori, la care reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut tot din terenurile A.D.S., dar pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, în zona limitrofă a satului Tirişneag, la hotarul cu comuna Seaca.
In anexa 38, au fost înregistraţi fiii şi nepoţii foştilor mari proprietari, cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, tot din terenurile A.D.S., pe amplasamentul de la marginea satului Tirişneag, la hotarul de sud cu comuna Seaca.
Autori :
1. Dimescu Carmen, cu moştenitori- Gervais Monique. – 50ha.
2. Colibăşeanu Eugen, cu moştenitori- Colibăşeanu Renee –50 ha.
3. Butculescu Marin Constantin, cu moştenitori- Butculescu Dalina – 40 ha.
În anexa 43, a fost înregistrată Parohia Văleni, care a mai primit 4,00 ha, teren aflat pe teritoriul comunei Văleni.
În anexa 44 au fost înregistrate şcolile: Liceul Văleni - 5 ha, Şcoala Popeşti ( desfiinţată) şi Şcoala Mândra - 7,25 ha, în total fiind acordate 12,25 ha, pe teritoriul comunei Văleni.
În anexa 47, au fost înregistraţi 4 autori, cărora nu le fusese reconstituit dreptul de proprietate, la legea fondului funciar nr. 18 /1991.
În anexa 53, au fost înregistraţi 11 autori, cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate, asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră.
O suprafaţă de 10. ha a fost retrocedată din pădurea Găzăreanca, iar 13,41 ha au fost retrocedate din pădurea Colnicul Bătrân. În urma unor contestaţii, adresate comisie judeţene Olt, de aplicare a legilor fondului funciar sau a unor hotărâri judecătoreşti au mai primit terenuri, după cum urmează:
1. Colibăşeanu Renee - 50 HA de la A.D.S., teren, situat la S.C. Boianu-Drăgăneşti, pe teritoriul comunei Stoicăneşti.
2. Lackeman Elena Economu - cu moştenitorii legali: Chrissoveloni Maria Georgeta Caternia, fiica din a doua căsătorie şi Butculescu Dalina nepoată, fiica lui Butculescu Marin ( fiu rezultat din prima căsătorie cu Emanoil Butculescu) - 10 ha teren de pădure, din amplasamentul pădurea Găzăreanca.
3. Lackeman Elena Economu - 40 ha.
4. Ion Nicolae Chrissoveloni - 5 ha.
5. Sibille Manou - 5 ha.
6. Butculescu Marin Constantin -10 ha.
7. Filipeanu Florea, cu moştenitor Mitroi Matilda 10 ha.
După aplicarea legilor fondului funciar, între anii 1991 şi 2004, au fost puşi în posesie, un număr total de 2702 proprietari, inclusiv hotărâri judecătoreşti, cu o suprafaţă totală de 5510,03 ha, din care 103 sunt proprietari de pădure, cu o suprafaţă de 71,47 ha.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

CREDITELE, SPIRITUL ÎNTREPRINZĂTOR ŞI AFACERILE ÎN COMUNA VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

La începutul secolului XX, sătenii luau capitalul trebuitor, pentru agricultură, de la proprietarul Constantin Colibăşeanu, care era adevăratul lor bancher. Nu exista nici o bancă în sat, iar proprietarul împrumuta bani sătenilor, orişicând, adesea pe munci sau simple împrumuturi. Locuitorii îşi mai procurau banii necesari şi de la creditul agricol şi împrumuturile se făceau cu amanet, pe vite existând un tarif de preţuri, al vitelor ce se puneau amanet-amanetul ca valoare era de obicei, de trei ori mai mare, decât valoarea împrumutului.
În anul 1910, proprietarul Constantin Colibăşeanu a înfiinţat în Văleni prima bancă populară. Această bancă se numea „Banca de Credit” şi întrajutorare „Sf-ții C-tin şi Elena” şi proprietarul a fost primul, care a depus suma de 1.000 de lei, iar cei din jurul său, câte 100 de lei. Mai târziu, după război, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a deschis, prin 1957 o agenţie C.E.C. şi la Văleni, iar fosta Bancă de Credit Sf-ții C-tin şi Elena a devenit „Cooperativa de credit” Văleni, care va funcţiona în regim de bancă populară. La agenţia C.E.C. Văleni se fac depuneri la vedere şi la 27.04.1967, erau emise 2117 carnete, iar la 21.12.2004, erau emise 6.839 de carnete cu depuneri la vedere. La Cooperativa de Credit Văleni, care s-a afiliat Cooperativei de Credit „ALBINA”, din Slatina se fac împrumuturi de sume, de până la 10.000. lei, pe bază de giranţi. Sediul agenţiei C.E.C. VĂLENI se află pe strada C-tin Colibăşeanu, în apropierea căminului cultural, iar sediul Cooperativei de Credit se află pe strada Nicolae Titulescu, în clădirea fostului complex de prestări de servicii al Cooperativei de Consum Văleni. După anul 1995, pentru înfiinţarea culturilor, micii proprietari de pământ au început să primească subvenţii de la stat, iar credite pentru agricultură de la bănci au luat numai societăţile agricole şi societăţile comerciale, cu profil agricol. Atunci, când cadrul legal a fost deschis liberei iniţiative, locuitorii din Văleni şi-au deschis mici afaceri comerciale. Spirit întreprinzător există în Văleni, dar ar fi bine să se creeze şi un climat favorabil atragerii de investiţii cu capital privat, care să vină în comună şi din alte zone.
„În Văleni trebuie să intre cât mai mulți bani și să iasă cât mai puțini”.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

DESPRE CĂILE DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILE COMUNEI VĂLENI,
JUDEȚUL OLT

Pe la anul 1701 se vorbeşte de drumul Comanilor şi de drumul ruşilor – cel care ducea la Roşiorii de Vede. De asemenea, prin anul 1901 a fost trasat drumul Potcoava – Roşiorii de Vede, când au fost executate terasamente masive în zonele văilor torenţiale.
Pentru asigurarea scurgerii debitelor prin amontele văilor, la baza amprizei acestor terasamente s-au construit trainice tuneluri betonate. Reţeaua rutieră comunală asigură comunicaţiile cu satele şi comunele din jur. Această reţea se compune din :
• drumul D.J. 546 A Văleni – Nicolae Titulescu – Crâmpoia – Şerbăneşti – Greci – Brebeni – Slatina, spre Slatina;
• drumul D.J. 546 B Văleni – Stoicăneşti – Drăgăneşti Olt, spre Drăgăneşti Olt;
• drumul D.J. 679 Văleni – Seaca – Mihăieşti şi prin D.N. 6 spre Măldăeni şi Roşiorii de Vede;
• drumul D.J. 679 B Văleni – Stejaru – Scrioaşte – Roşiorii de Vede, spre Roşiorii de Vede;
• drumul D.J. 679 Văleni – Ghimpeţeni, spre Piteşti;
• drumul D.C. 106 Văleni – Merişani;
• drumul D.C. 106 Văleni – Dideşti.

Cele mai apropiate oraşe de comuna Văleni sunt oraşele: Roşiori de Vede, Drăgăneşti Olt, Slatina, Potcoava. Până în jurul anului 1949, transporturile se făceau cu animale de tracţiune, cai şi boi, cărăuşia cu boi se făcea pentru transportul cerealelor de la ariile de treierat, din gospodăriile ţărăneşti şi din gospodării, spre târguri sau spre staţiile C.F.R., cele mai apropiate : Beuca şi Roşiori de Vede. După anul 1950, încep să apară autocamioanele mărindu-se prin aceasta, volumul transporturilor de marfă. Încep să apară de asemenea, autobuzele pentru transportul călătorilor. Din Văleni s-a putut circula cu autobuzul, spre Roşiori de Vede şi Piteşti şi nu în ultimul rând, spre Drăgăneşti - Olt şi Slatina.
În anul 2003 a fost deschisă de către firma S.C. Perla 95 S.R.L. prima linie de maxi-taxi Văleni - Slatina. Spre sfârşitul secolului XX, cele mai apropiate gări de Văleni au fost gara Mihăeşti, gara Roşiori de Vede şi gara Drăgăneşti-Olt.


ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.DESPRE COMERŢUL ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII DIN COMUNA VĂLENI,
 JUDEȚUL OLT

1.1.COMERȚUL

La începutul secolului XX, în jurul anului 1904 în Văleni funcţionau 5 cârciumi şi 2 prăvălii, iar principalele mărfuri erau : produsele din vin, tutunul, chibriturile, peştele sărat, opincile, vacsul, lumânările, arniciurile, vopselurile, de asemenea stămburi şi alte produse.
După război, prin 1945 găsim că funcţionau 8 prăvălii, care vindeau produse manufacturate, două băcănii, trei cârciumi, trei comercianţi şi o farmacie, toate particulare. Nu putem să uităm comercianţii ambulanţi, care veneau cu căruţele, de la munte şi aduceau sare, var, poşircă, târnuri, cherestea, oale şi nu în ultimul rând poame şi mere munteneşti. În anii socialismului, volumul
de desfacere a mărfurilor a crescut şi s-a diversificat, odată cu creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor, cel mai mult se vindeau produsele alimentare, iar dintre mărfurile industriale, cele mai vandabile erau mobila, aparatele de radio, televizoarele şi alte produse. Existau un magazin general şi o cârciumă în Olari, două magazine şi un restaurant în centrul Vălenilor, un magazin şi o cârciumă în Popeşti, un magazin şi o cârciumă în Mândra şi de asemenea, în Tirişneag exista o Cârciumă.
La sfârşitul anilor 1970, suprafaţa comercială existentă se cifra la 520 m.p., iar fondul bănesc al Cooperativei de Consum Văleni era în jur de 850000 lei. Analizând statisticile şi bilanţurile contabile se apreciază că, în aceeaşi perioadă s-au livrat mărfuri către populaţie în valoare de 6000000 lei. S-a construit un complex de prestări servicii şi de asemenea au început să se vândă materiale de construcţii, la liber şi prin achiziţii. Lista agenţilor economici comerciali, din comuna Văleni, în anul 2004 erau: în Olari A.F. ŞOFARU MARIAN, S.C. SERVCOM ELIAS S.R.L, A.F. MĂNAFU CONSTANTIN, în centrul comunei A.F. RĂDULESCU, S.C. CONDOR PĂSĂRICĂ S.N.C., A.F. DABU, S.C. GOLIAT S.R.L., S.C. EVRIKA S.R.L., S.C. SINEL S.R.L., (fraţii Ion şi Marian Subţirelu), A.F. PANĂ, A.F. VLAD MIHAI, CONSUM COOP. DRĂGĂNEŞTI OLT, S.C. COMCEREAL OLT S.A., S.C. OLT-WAM. S.R.L. (fraţii Vili, Mihai şi Adrian, din Buta), A.F. LAZĂR.
În Popeşti MAGAZIN SĂTESC, A.F. VELEA, în Mândra S.C. RIX S.R.L., S.C. IONEL-FLORINEL (la Nelu Melinte ), în Tirişneag A.F. Corlată.
În anul 2013, firma S.c. „Diamant Grup” s.r.l. a înființat in comuna Văleni, o fermă de găini ouătoare, cu 24 de locuri de muncă.

În anul 2003 a fost deschisă, în Văleni prima staţie PECO, proprietatea fraţilor Bîgiu Vili, Mihăiţă şi Adrian, dotată cu două pompe Aral cu o capacitate de 45 l/ min şi o capacitate de stocare de trei bazine, a 5800 litri fiecare. În Văleni au mai funcţionat un depozit Comlemn, de unde se puteau cumpăra lemne şi cărbuni de foc şi de asemenea, o bază de recepţie, a sfeclei de zahăr. În afară de comerţul cooperatist şi privat, în Văleni, prin târgul săptămânal de miercurea, care a luat o mare amploare după revoluţie, la piaţă se vând produse agro-alimentare, legume, fructe, ouă, brânzeturi, lactate, încălţăminte, îmbrăcăminte, feronerie şi alte mărunţişuri, iar în obor se vând cereale, vite, cherestea şi materiale de construcţii. La acest mare târg de săptămână vin cumpărători şi comercianţi din toate comunele, din împrejurimi chiar şi din Roşiori de Vede, Drăgăneşti - Olt sau din Slatina


Păcat că totuşi, la acest mare târg nu există dotările corespunzătoare, aşa cum ne-am dori-o cu toţii, dar sperăm că într-un viitor nu prea îndepărtat, prin grija edililor comunali, acest târg se va moderniza şi va atrage tot mai mulţi agenţi comerciali. La Văleni au tradiţie trei mari bâlciuri. Unul, pe 25 martie, de Blagoveştenie, când se mănâncă peşte, unul pe 21 mai de Sf-ții Constantin şi Elena şi ultimul şi cel mai mare, târgul de lubeniţe, de pe 6 august. Dacă în trecut, aceste bâlciuri îşi pierduseră din însemnătate, astăzi după revoluţie, mai ales târgul de lubeniţe, de pe 6 august şi-a revenit recăpătându-şi mărimea de altădată. La aceste bâlciuri, oamenii petrec şi se distrează descreţindu-şi frunţile, dar cu această ocazie se şi comercializează multe mărfuri. Se poate spune că, astăzi, în anul 2020 comerţul concurenţial este tot mai apreciat de cumpărători, în dauna comerţului cooperatist, care a dat faliment.


1.2. PRESTĂRI DE SERVICII

În Văleni şi împrejurimi s-a cultivat tutunul şi se face grădinărit. De aceea, pe strada C-tin Colibăşeanu, în aproprierea stadionului comunal a fost construită o uscătorie. Această investiţie, de interes local a preluat întreaga producţie de tutun din zonă, pe care apoi după uscare, o livra către Societatea Naţională a Tutunului Românesc. Tot la această uscătorie s-a mai produs şi boia de ardei. Avea în dotare sa 10 camere de uscare cu o productivitate de 5 tone pe cameră, o centrală termică pe păcurină cu un consum de 3000 kg pe ciclu şi motoare electrice cu o putere de 13 kw. În prezent, această uscătorie nu mai funcționează.
Firma Comcereal Olt S.A., baza Văleni în prezent a fost achiziționată de S.C. LONGIN s.r.l. și deţine importante magazii de depozitare şi conservarea a cerealelor.
În acest sens amintim două magazii, din zid, de cărămidă, cu stâlpi şi fundaţie de beton armat, cu o capacitate de depozitare de 2 x 5000 tone, două şoproane multifuncţionale, cu o capacitate de 2 x 1400 tone, precum şi de patru pătule de porumb, cu o capacitate totală de 4 x 300 tone. Mai dispune de asemenea, de benzi rulante şi de instalaţie de aerare.
Are 7 angajaţi şi pe perioada de vară angajează şi personal sezonier. În trecut, prestările de servicii, de către Cooperativa de Consum Văleni, erau reprezentate de atelierul, de reparaţii radio-tv, precum şi de atelierele de cizmărie, croitorie, frizerie.
Lipsa de organizare şi firmele de second-hand, au dus la falimentarea unora, dintre aceste ateliere. Totuşi autorităţile locale, prin organizarea unor cursuri pe lângă Căminul Cultural, încearcă să reactiveze sfera serviciilor locale.
Astfel, la Căminul Cultural, pe lângă activităţile culturale, au fost organizate unele cursuri de operator calculatoare şi în prezent se practică servicii de xerox şi tehnoredactare computerizată.
În comună s-au practicat şi se mai practică încă meseriile de dulgheri, tâmplari şi zidari, care construiesc case şi anexe gospodăreşti. Ţinem să amintim totuşi că, meseriile de dogari, croitori şi cojocari nu au dispărut, iar ţiganii aduşi de marele proprietar Colibăşeanu se ocupă cu meseriile de fierari, potcovari şi costorari. Pentru că nu se mai fac căruţe cu roţi din lemn, cu şină metalică a dispărut meseria de rotar. Avem convingerea că, pe viitor se vor găsi politici fiscale, care să încurajeze pe micii meseriaşi şi întreprinzători, meşteşugurile, artizanatul şi industria locală, în general. În Văleni s-a cultivat în trecut: cânepa, inul şi bumbacul, pentru uzul gospodăresc, prin aceasta susţinându-se confecţionarea stofelor din lână şi bumbac, precum şi ţesutul de covoare (macate), carpete, preşuri şi cergi. Totuşi, pânza de casă, fişoanele, prosoapele, şervetele şi cârpele ce se confecţionau din bumbac şi borangic de gospodine, ca podoabe pentru interiorul caselor, pentru îmbrăcăminte şi daruri la diferite petreceri se produc astăzi extrem de puţin.
Va mai exista un nou început pentru războaie de ţesut casnice, sau se va înfiinţa un atelier comunal de ţesătorie, pentru covoare?

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.DESPRE CULTELE, PAROHIILE ȘI BISERICILE COMUNEI VĂLENI
JUDEȚUL OLT

Acum, în anul 2020, în Văleni, cultul majoritar este cultul creştin-ortodox, cu cele trei parohii și biserici, iar ca minorităţi religioase întâlnim: cultul Adventist de Ziua a Șaptea şi cultul creștin-Penticostal, cu Biserica Betel.

1.1. PAROHIILE ŞI BISERICILE ORTODOXE ALE COMUNEI VĂLENI
Acum, în anul 2020, pe teritoriul administrativ al Comunei Văleni, din Județul Olt fiinţează trei parohii, aparţinătoare cultului majoritar Creştin - Ortodox şi anume: în Văleni - parohia Văleni I, cu Biserica ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, parohia Văleni II, cu Biserica ,,Sfântul Nicolae”, din satul Popeşti şi parohia Mândra-Tirişneag, cu Biserica ,,Sfântul Dumitru”.

1.2. PAROHIA VĂLENI I
Este situată în partea de nord a comunei şi este formată pe vatra vechiului sat Văleni şi a satului spart, cunoscut în vechime de satul Bereşti, în zona Dealul Olarilor şi are următoarele vecinătăţi: la nord - parohia Nicolae Titulescu, la est - albia râului Vedea, la sud - parohia Văleni II, pe linia străzii Buna Vestire, la vest - drumul despărţitor de câmp.
Nu deţinem prea multe informaţii, despre viaţa creştină şi începuturile creştinismului, pe malurile râului Vedea, dar se poate afirma că la începuturi, bisericile erau chiar bordeie asemenea locuinţelor sătenilor, acoperite cu şiţă sau coceni şi mai târziu, către anul 1651 se menţionează în scris despre prima biserică din zid, construită în satul Bereşti, în lunca râului Vedea, ale cărei ruine s-au păstrat, până către anul 1990.
Cine a construit această biserică nu se ştie, dar se susţine că, aceasta poate fi Biserica Domnească, din Bereşti, unde propovăduia popa Manea, la anul 1651.
Despre această biserică se pomeneşte într-un zapis de danie de moşie, de la 23 aprilie 1718, între monastirea Comana şi Mihail Fălcoianu, ceauş de aprozi, în care se zice …,,şi noi am dat dumnealui tot hotarul moşiei Văleni, danie de la răposatul Şerban Cantacuzino, vel-vornic, dimpreună cu biserica”.
Această biserică fiinţa şi în anul 1747, când Mitropolitul Neofit Cretanul, în lungile sale vizite canonice în multe biserici s-a oprit şi a vizitat, către 25-26 iulie 1747 şi biserica din Bereşti - Vălenii de azi.
Către anul 1841, vechea biserică domnească din Bereşti cade în ruină şi slugereasa Bica Văleanca dimpreună cu locuitorii satului Văleni construieşte o nouă biserică în Văleni, pe malul drept al râului Vedea.
Zidirea s-a făcut cu cărămidă şi piatră din vechea biserică, după căderea în ruină a celei din vale prin stăruinţa protopopului Nae Titulescu şi prin îndemnul răposatei Bica Văleanca, în apropierea locului unde se află acum, în 2019 Monumentul Eroilor.
Această biserică s-a construit cu începere din 1841 şi s-a sfinţit în anul 1842, fiinţând până către anul 1918, când a fost distrusă de un incendiu. În jurul acestei biserici a fiinţat de asemenea şi cimitirul satului.
Cu începere, în anul 1904, marele proprietar Constantin Colibăşeanu, din Văleni pune piatra de
temelie la construcţia unei noi biserici. Această nouă biserică a fost construită cu meşteri italieni, între anii 1904-1924, cu întrerupere între anii 1905-1922, iar partea de contribuţie a proprietarului a fost de 70.000 mii lei, restul de 30.000 lei a fost contribuţia sătenilor.
Biserica a primit hramul „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” şi este şi astăzi una din cele mai mari biserici ortodoxe, iar ctitorul Constantin Colibăşeanu îşi doarme somnul de veci, în acest sfânt locaş de cult. Acum, în anul 2020 la această biserică slujesc preoţii Dabu Stancu și Cuprinsu Bogdan. De menționat că, prin hotărâre judecătorească și uzucapiune, biserica din centru comunei Văleni a devenit proprietatea cultului majoritar creștin-ortodox.
Biserica „Sfinții Împărați C-tin și Elena”, din Văleni.
Constantin Colibășeanu- ctitorul acestei monumentale biserici.

                                Biserica Sinții Împărați Constantin și Elena din centrul comunei.

1.3.PREZENTAREA BISERICII ,,SF. ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA”


1.4. PICTURA BISERICII

În anul 1994, pictura bisericii a fost refăcută de pictorii soţ-soţie Martalogu, originari din Balş. Pe arcadele naosului apar sfinţi cu nimb în medalion iar pe frontoanele laterale surprind sfinţi în mărime naturală.
Spaţiile de deasupra ferestrelor din zona centrală a naosului sunt pictate cu scene din Noul Testament, iar spaţiile dintre sfinţi, cu nimb în medalion sunt decorate cu motive vegetale. Pe arcada, de la intrare, care separă turnul clopotniţei de pronaos stă scris „SĂ STĂM CU CUVIOASĂ TEMERE ÎN CASA DUMNEZEULUI NOSTRU ŞI SĂ-I ADUCEM CÂNTĂRI DE LAUDĂ” .
În partea dreaptă a intrării în pronaos, pe frontonul sudic apar pictaţi: P.S. Episcop Gherasim, Sf.C. Panomice, Sf.C. Tatiana şi Irina, Sf. Arhanghel Gavril şi apoi, în naos: Sf. Mucenici Teodor Tiron, Sf. Mucenic Bastian, Sf.Mucenic Eustaţiu Plachida. Pe arcada sudică, a naosului sunt pictaţi sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Pe frontonul sudic al naosului, deasupra ferestrelor spaţiului central apare scena Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos şi mai sus inscripţia ,,PRIVEGHEAŢI ŞI VĂ RUGAŢI SĂ NU INTRAŢI ÎN ISPITĂ”. Mergând spre altar, tot pe frontonul sudic este pictat Sf. Gheorghe în picioare cu nimb, coif, armură şi sabie şi imediat este pictat Sf. cel întruchipează pe DREPTUL JUDECĂTOR.

1.5. CATAPETEASMA SAU ICONOSTASUL.

În nişele circulare, ale catapetesmei apar apostolii şi icoane cu: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, Buna Vestire, Naşterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Duminica Floriilor, Învierea Domnului, Pogorârea Sf. Duh, Adormirea Maicii Domnului. În partea de jos, a catapetesmei în dreapta, la racordul cu frontonul sudic, al naosului apare icoana ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, apoi o uşă de intrare în altar, pe care se află icoana Sf. Arhanghel Gavril, urmează o icoană cu D-ul Iisus Hristos, uşile împărăteşti, apoi icoana Maicii Domnului, a treia uşă de intrare, în altar având în nişa icoana Sf. Arhanghel Mihail şi apoi icoana Sf. Nicolae, situată în zona de racord dintre catapeteasmă şi frontonul nordic. Pe arcada estică ce separă naosul de altar apar sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Pe frontonul nordic, de la catapeteasmă, spre naos apare pictată Sf. Muceniţă Ana, Sf. Mucenic Dimitrie, cu nimb, scut, coif, armură şi suliţă. Tot pe frontonul nordic, al naosului, deasupra ferestrelor spaţiului central apare pictată, scena cu ,,POGORÂREA LA IAD” .
Deasupra apare scena din Noul Testament, cu crucificarea Mântuitorului Iisus Hristos şi cu inscripţia ,,ARMA ASUPRA DIAVOLULUI, CRUCEA TA NE-AI DAT NOUĂ” .
Pe arcada nordică, a naosului apar pictaţi sfinţi cu nimb în medalion şi motive florale. Continuând pe frontonul nordic apar pictaţi Sf. Mucenic Nestor, cu nimb, suliţă şi armură, Sf-ții Împăraţi Constantin şi Elena, cu cruce. Pe arcada vestică, a naosului apar portrete de sfinţi, cu nimb în medalion şi motive florale. Apoi continuând, tot pe frontonul nordic apar pictaţi în picioare: Sf. Arhanghel Mihail, cu nimb şi sabie, Sf. Muceniţe Ecaterina şi Filofteea, Sf. Cuvioase Marina şi Paraschiva, Sf. Cuvios Sava Sfinţitul, Sf.Cuvios Antonie cel Mare, Sf. Cuvios Nicodim, de la Tismana, Sf. Cuvios Teodosie şi Sf. Cuvios Eftimie cel Mare.
În spaţiile curbilinii, dintre arcadele naosului şi baza circulară a turnului central apar pictaţi cei patru evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Pe cupola turnului central este pictat D-ul Iisus Hristos şi în jurul său dispusă circular apare inscripţia ,,DOAMNE, DOAMNE CAUTĂ DIN CER ŞI VEZI ŞI CERCETEAZĂ VIA ACEASTA, PE CARE A SĂDIT-O DREAPTA TA ŞI O DESĂVÂRŞEŞTE PRE EA” .
Pe frontoanele dintre ferestre apar pictate grupuri de sfinţi, iar la baza circulară a turnului central apar pictate grupuri de sfinţi, cu Liturghia Îngerească.

1.6. SFÂNTUL ALTAR

Este poziţionat, în partea estică a bisericii şi iluminatul său este asigurat de cinci ferestre. Pe zidul circular, al altarului sunt pictaţi: Sf. Ierarh Silvestru al Romei, Atanasie cel Mare, Nicolae, Spiridon, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Arhidiaconul Ştefan.
Pe bolta sfântului altar apar pictate scene, din Vechiul Testament, cu jertfa lui Cain şi Abel, de asemenea apare pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de cei doi arhangheli: Mihail şi Gavril.

POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII DIN SATUL VĂLENI
1. Preot Manea-1651,
2. Preot Marin înainte de 1841,
3. Preot Gheorghe Popescu 1880,
4. Preot Duhovnicul 1904,
5. Preot V. Pârvulescu 1888-1932,
6. Preot Nicolae St. Ionescu 1931-1958,
7. Preot Alexandru Ardeleanu 1938-1941,
8. Preot Vasile Ionescu 1936-1960 ,
9. Preot Constantin Dănescu 1944,
10. Preot Teodor Buzu 1945-1962,
11. Preot Ioan Perciune 1956,
12. Preot Busuioc Sosipatru 1961-1964,
13. Preot Petre Boiangiu 1964-1976,
14. Preot Tecuceanu Ilie 1976 şi în prezent 2004,
15. Preot Dabu Stancu 1985 şi în prezent.

OBIECTE ŞI CĂRŢI DE CULT
1. sfeşnice pentru lumânări 3 buc.
2. sfeşnice mici 2 buc.
3. steaguri 4 buc.
4. sfântă masă 1 buc.
5. chivotul cu sfânta împărtăşanie.
6. sfântul potir 1 buc.
7. sfântul disc 1 buc.
8. cazan de botez 1 buc.
9. cădelniţe 2 buc.
10. cununii 2 buc.
11. evanghelii 2 buc.
12. mineiuri 12 buc.
13. triod 1 buc.
14. cazanie 1 buc.
15. moliftelnic 1. buc.
16. aghiazmatar 1 buc.
17. liturghiere preoţeşti 2 buc.
18. catavasier 1 buc.
19. apostol 1 buc.
20. veşminte preoţeşti 6 buc.
21. cărţi de rugăciune 3 buc.
22. mese din lemn 4 buc.

1.7. CANTORI AI BISERICII „SF-ȚII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA”
1.Cruceru Vasile-şcolarizat,
2.Voinea Constantin,
3. Duţă Petre,
4. Ivaşcu Vasile,
5. Crăciun Florea,
6. Popescu Gheorghe,
PREOT TECUCEANU ILIE. S-a născut la 29 mai 1947 în localitatea Tufeni, Judeţul Olt, fiind crescut de părinţii Nicolae şi Stana Tecuceanu. Absolvă şcoala primară, cu clasele I-IV în satul Barza şi ciclul gimnazial V-VII, în satul Tufeni. Urmează cursurile Seminarului Teologic din Craiova, apoi cursurile Institutului Teologic din Sibiu, Facultatea de Teologie Pastorală. Este căsătorit şi are doi copii. A fost hirotonit ca preot, în anul 1968, în comuna Reteag, Judeţul Bistriţa Năsăud, unde a oficiat, până în anul 1974.
Din anul 1974 a oficiat ca preot, în comuna Văleni, Judeţul Olt. Prin osârdia sa şi a enoriaşilor a făcut lucrări de reparaţii şi de bună gospodărire, între care amintim: lucrări de reparaţii la acoperiş, zugrăveli exterioare şi repictarea bisericii. Are mari merite în resfinţirea bisericii, la data de 16 octombrie 1994, pentru care a fost răsplătit cu titlul de iconom stavrofor. Din anul 2013 este preot pensionar.
PREOT DABU STANCU. Născut la data de 05.11.1952., din părinţii Anghel şi Ilinca, în comuna Văleni, Judeţul Olt. Şcoala primară I-IV şi ciclul gimnazial V-VIII le-a absolvit în satul Mândra, la Şcoala cu clasele I-VIII. A urmat Seminarul Teologic din Craiova şi după aceea, cursurile Facultăţii de Teologie Pastorală Bucureşti.
Preotul Dabu Stancu este căsătorit cu doamna Oana Cruceru, fiica fostului cântăreţ bisericesc Vasile Cruceru şi are trei copii. A fost hirotonit preot în noiembrie 1975, în parohia Mândra-Tirişneag-Olt.
A oficiat în parohiile Mândra - Tirişneag, anii 1975-1978, parohia Nicolae Titulescu, anii 1978-1985 şi în parohia Văleni II, anii 1985-2015 şi în prezent este preot paroh, în parohia Văleni I. Pentru osârdia sa a primit titlul de iconom stavrofor.

1.8. PAROHIA VĂLENI II
Lângă apa Vezei şi pe muchia dreaptă a dealurilor se găseau în secolele al XVIII-lea şi al XVIII-lea satele: Căleşti, Răseşti şi Novaci, dispărute, dar care erau aşezate, pe locul ce este ocupat astăzi de satul Popeşti, în vatra şi în cuprinsul acestui sat. Novacii erau pe apa Vezei, în dreptul cătunului Popesci, în locul unde până mai deunăzi s-a zis „Vadul Novacilor”. Aici era vatra acestui sat spart. Dovadă este, tot cartea lui Constantin Brâncoveanu, către Şerban Cantacuzino vel paharnic, relativă la aşezarea moşiei Văleni, unde se zice: „Piatra dîntâiul a Vălenilor, despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezei”. Hotarele de moşie: Căleşti, Răseşti şi Novaci, cu satele purtau aceleaşi numiri, veneau pe din jos de Vălenii Vechi. După hotărnicia din 1701, confirmată de Vodă Brâncoveanu, hotarul avea 850 stânjeni-în vale, 1009-la mijloc şi 1356-în Călmăţui. Moşia a fost a Jepii Comisul, dată şi miluită, de Matei Vodă Basarab şi altă parte, prin cumpărare, de la Paapa, feciorul lui Stroe Căpitanul, OtComani. Şerban Cantacuzino, vel paharnic cumpărase două părţi din acest hotar, care i s-au ales prin cartea de hotărnicie, din 1701, maiu 23, a 12 boieri. Au mai rămas atunci din hotarul de moşie Căleşti, Răseşti şi Novaci, neâncorporaţi la Văleni, 357 stânjeni în masă, care în 1751, iulie 8 se cumpără de Stancu Vătafu, Ot Seaca Ot, sud Olt, de la Tudor Postelnicu, fiul lui Constantin Merişanu. În zapis se zice: ,,Moşia Băţanu şi Novaci, de la Stancu Vătafu”, moşia Băţanu şi Novaci trece, de la o rudă a sa, Dima Ciochină, venit aici din satul Scărişoara-Romanaţi. Dima Ciochină dă moşia de zestre lui Matei Burcă şi acesta iar o dă de zestre lui Constantin Bănuţescu şi lui Gheorghe Popescu - Pricoliciu. Moştenitorii acestora vând părţile lor d-lui Constantin Colibăşeanu, proprietarul Vălenilor, din anul 1904, afară de 128 ha., ce aparţineau primarului Petrache Ţolescu. Moşia a fost hotărnicită, în anul 1843, de paharnicul Sandu Depărăţeanu, din Roşiorii de Vede. În trecut, parohia Văleni II a fost filiala Parohiei Văleni. Cu începere din anul 1985, parohia Văleni II devine parohie de sine stătătoare. Ea cuprinde jumătate din satul Văleni şi satul Popeşti. Enoriaşii din Văleni, care sunt în centrul comunei şi până spre Piepteşti, vin la biserica din Văleni, iar cei din Popeşti merg la biserica din Popeşti.
Preoții Dabu Stancu și Cuprinsu Bogdan oficiază la cele două biserici. Vecinătăţile parohiei Văleni II sunt după cum urmează: la nord - parohia Văleni I, până pe linia strada Buna Vestire şi limita de nord a cătunului Tumbeni, la est - albia râului Vedea, la sud - Parohia Mândra –Tirişneag-Olt, până la valea Brăgăreşti, la vest - câmpul comunei.
Prin urmare, parohia Văleni II reuneşte enoriaşii din jumătatea sudică, de vatră a satului Văleni, care de la începutul secolului XX se afla pe muchia dealurilor şi vatra vechiului sat Popeşti, cunoscut în vechime sub mai multe denumiri şi anume: vetrele satelor Căleşti, Răseşti şi Novaci, care li se mai spunea şi Ciochina, Băţanu 1843 şi mai târziu Popeşti, după numele lui Gheorghe Popescu Pricoliciu.
Unde a fiinţat biserica în vechime nu se ştie, dar în anul 1830, Matei Burcă construieşte biserica cu hramul ,,Sf. Nicolae”, care fiinţează şi astăzi în anul 2004 şi este cea mai veche biserică funcţională din Vălenii de azi.
Reparaţii, mai importante s-au făcut între anii 1882-1887, de către Anastasie Georgescu.

1.9. PREZENTAREA BISERICII,, SF. NICOLAE”



  Biserica cu hramul „Sf. Nicolae” Popești.

1.10. PICTURA BISERICII
A fost refăcută, în anul 1977. Plafonul şi frontonul estic al pronaosului sunt pictate, iar pe arcadele naosului apar sfinţi cu nimb în medalion. Pe frontoanele laterale sunt sfinte muceniţe sau sfinţi cu nimb, pictaţi în picioare, unii cu suluri înscrise, iar alţii cu armură, săbii şi suliţe. sfinte muceniţe
Spaţiile de deasupra ferestrelor naosului au fost pictate, cu scene din Noul Testament. Pe plafonul naosului apare pictată Maica Domnului, cu mâinile întinse dea dreapta şi dea stânga trupului, iar în jurul lor apar serafimi, cu aripi şi stele. Pe cupola turnului mare al bisericii este pictat D-ul Iisus Pantocratorul, iar pe plafon, în jurul turnului central apar în dispunere circulară sfinţi cu nimb în medalion, între care se află motive florale.

1.11. CATAPETEASMA
Are structura din lemn, iar nişele, în care sunt poziţionate icoane cu sfinţii apostoli, sfinţi şi scene din viaţa Mântuitorului au formă dreptunghiulară. Pe catapeteasmă, pornind dinspre partea de sud, spre partea de nord se află pictaţi Sf. Ierarh Nicolae Sf. Arhanghel Gavril, Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului cu pruncul Iisus, apoi Sf.
Arhanghel Mihail şi la racord cu frontonul nordic icoană cu adormirea Maicii Domnului.
În rândul de deasupra acestor icoane, de jos în sus se află alte icoane, cu adormirea Maicii Precesta, Sf.Treime –Tatăl, Fiul şi Sf. Duh, botezul Domnului Iisus Hristos, deasupra cu Sf. Duh, Înălţarea Mântuitorului Iisus Hristos, Învierea Domnului, Duminica Floriilor, un tablou mai mare cu Cina cea de Taină, poziţionat deasupra uşilor împărăteşti, Schimbarea la Faţă,
Întâmpinarea Domnului Iisus Hristos, Naşterea Domnului Iisus Hristos, Buna Vestire, Intrarea în Biserică a Mântuitorului Iisus Hristos, Naşterea Maicii Domnului. Pe rândul al doilea, de jos în sus apar pictaţi în bust Sfinţii Apostoli: Andrei, Petru, Pavel, Iacov, Maftei, Marcu, Luca, Ioan, Filip, Vartolomeu, Simon şi Toma.
Pe ultimul rând, de sus apar sfinţi cu nimb în medalion, iar sus crucea, pe care este pictat Mântuitorul Crucificat.

1.12. SFÂNTUL ALTAR
La intrarea în altar, în partea stângă a altarului apar pictaţi: Sf. Arhidiacon Ştefan, Sf. Ierarh Spiridon, Sf. Nicolae, urmează fereastra altarului având deasupra pictat un înger cu inscripţia. ,,Pace Vouă”. Urmează Sfinţii ierarhi: Vasile, Grigore Ioan Gură de Aur, Ioan Milostivul.
Între registrul sfinţilor şi plafon apare un brâu cu motive geometrice. Pe plafonul altarului apare pictată Maica Domnului, cu pruncul Iisus Hristos având dea-dreapta şi dea-stânga, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cu îngeri. Între arcadă şi plafonul altarului apare inscripţia
,,CEEA CE EŞTI MASĂ PREA CURATĂ A PÂINII VIEŢII, CARE S-A POGORÂT DE SUS PENTRU MILĂ ŞI A DĂRUIT LUMII VIAŢĂ NOUĂ”.

1.13. POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII „SF. NICOLAE”
1.Preot Ionescu Vasile 1936-1960,
2.Preot Busuioc Sosipatru 1960-1964 ,
3.Preot Boiangiu Petre 1964-1976,
4.Preot Tecuceanu Ilie 1976-1982,
5. Preot Nicolaescu Constantin,
6. Preot Dabu Stancu 1985- până în prezent.
7. Preot Cuprinsu Bogdan 2013 și în prezent.
Preotul Cuprinsu Bogdan. Este născut la 29.04.1985 și a fost crescut de părinții săi adoptivi Coprinsu Năstase și Anghelina. A urmat cursurile Școlii Generale din satul Mândra, comuna Văleni și apoi cursurile seminarului teologic „Sf. Nicolae” din Rîmnicu Vâlcea, după care a susținut examen de admitere la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustin Marina” din București. După absolvirea acestei facultăți a slujit la biserica parohiei Sopot din Slatina și la nou înființata Episcopie a Slatinei și Romanaților. Este căsătorit și are 3 copii. În prezent este preot paroh, în parohia Văleni II.

1.14.CONSILIUL PAROHIAL AL BISERICII „SF. NICOLAE”
1. Preot Cuprinsu Bogdan-președinte,
2. Pencea Nicolae-epitrop.
CONSILIERI:
Măgureanu Ion, Costel Popescu, Ciuvică Dumitru, Mitrea Marian.
CANTORI
1. Glasu Dumitru
2. Popescu Petre
3. Pârvu Alexandru
4. Belu Ilie

1.15. PAROHIA MÂNDRA-TIRIŞNEAG-OLT, SCURT ISTORIC
Este situată în partea de sud a comunei Văleni şi reuneşte satele Mândra şi Tirişneag, pe vechile vetre ale comunelor noi Regina Maria şi Elena Elisabeta. Vecinătăţile acestei parohii sunt după cum urmează: la nord - Parohia Văleni II şi drumul despărţitor de câmpul comunei, la est - albia râului Vedea, la sud - drumul despărţitor de câmp şi la vest - drumul care duce spre Seaca - Dj.679. Din discuţii cu enoriaşii la începuturi înainte de definitivarea formării satului Tirişneag oficierea slujbelor religioase avea loc la biserica din satul Popeşti. Mai târziu, din cauza distanţelor şi în baza legii dată de către A.I.Cuza-1863, care interzicea amplasarea cimitirelor în sate, s-a dispus crearea unui nou cimitir, situat pe drumul, care leagă satele Tirişneag şi Mândra, aproape la jumătatea distanţei dintre ele. În acest cimitir a fost construită o capelă, unde se oficiau slujbe de înhumare. Pe ruinele acestei capele, din cimitirul sătesc, începând cu anul 1954 s-a pus temelia zidirii unei noi biserici. Jur împrejur, acum biserica este înconjurată de un gard din beton, la strada Unirea şi de un gard cu stâlpi din beton, cu plasă şi sârmă ghimpată, în rest.
Suprafaţa aferentă bisericii şi cimitirului din jur este de 12.000 m.p. şi aparţine în prezent Domeniului Public, al comunei Văleni.
În partea de vest a cimitirului sunt înhumaţi defuncţii enoriaşi din satul Tirişneag, iar în partea de est sunt înhumaţi defuncţii din satul Mândra.
Biserica are hramul „Sf. Dumitru” şi pe peretele estic al tindei este scris: „ACEASTĂ SFÂNTĂ ŞI DUMNEZEIASCĂ BISERICĂ CU HRAMUL SF. DUMITRU S-A CONSTRUIT DIN TEMELIE ÎN ANII 1954-1959, PE LOCUL UNDE A FOST CAPELA CIMITIRULUI CARE SE
DĂRÂMASE. LA ZIDIREA EI S-AU OSTENIT CU SUFLETUL, CU MINTEA ŞI CU BRAŢELE TOŢI COPIII, FEMEILE ŞI BĂRBAŢII DIN PAROHIA MÂNDRA TIRIŞNEAG OLT. SFINŢIREA S-A FĂCUT ÎN ZIUA DE 29 NOIEMBRIE 1959 DE CĂTRE PREA SFINŢITUL IOSIF, EPISCOPUL RÂMNICULUI ŞI ARGEŞULUI CU UN SOBOR DE PREOŢI DE LA CENTRUL EPARHIAL ŞI DIN PAROHIILE VECINE, PAROH FIIND PREOTUL ION TĂRÂŢĂ”.
Biserica are fundaţia din beton şi zidărie groasă din cărămidă. Clopotniţa este construită independent şi se află situată, spre vest în apropierea intrării în biserică.
Învelitoarea este din grinzi de lemn, astereala din scânduri de brad, iar acoperişul este din tablă. Biserica are un singur turn de formă octogonală, prevăzut cu patru ferestre pentru iluminatul interior.
Pronaosul şi naosul sunt unite şi catapeteasma construită din lemn, fără incrustaţii sau sculpturi separă spaţiul naosului şi pronaosului, de sfântul altar, care este poziţionat în partea estică a bisericii şi are formă dreptunghiulară, fiind prevăzut cu ieşire, în partea sa sudică.
1.16. PREZENTAREA BISERICII ,,SF. DUMITRU”

1.17. PICTURA BISERICII
În lunile august - octombrie, ale anului 1994, prin străduinţa pictorilor Tanţa şi Iulică Ţîrloaica, din Balş a fost refăcută pictura bisericii.
Această pictură are o cromatică vie şi caldă, care îi apropie pe enoriaşi de o vibrantă viaţă creştină.
În întregimea ei, pictura cuprinde sfinţi cu nimb în medalion, sfinţi cu nimb, cu statura în picioare, motive florale şi vegetale, cu viţă de vie şi struguri, precum şi scene din Noul Testament, privitoare la viaţa Mântuitorului Iisus Hristos.

1.18. POMELNICUL SLUJITORILOR BISERICII „SF. DUMITRU”
1. Preot Tărâţă Ioan 1954-1959,
2. Preot Perciune Ioan 1956,
3. Preot Seiculescu Romică,
4. Preot Filip Iulian,
5. Preot Boiangiu Petre 1964-1976,
6. Preot Tecuceanu Ilie 1976,
7. Preot Lungoci Ionuţ 1975-1976,
8. Preot Iancu Dumitru 1982-1983,
9. Preot Şofron,
10. Preot Mărgăritescu Ştefan,
11. Preot Ponov Marin 1996 – până în prezent.
ÎNTRE MEMBRII CONSILIUL PAROHIAL AL BISERICII ,,SF. DUMITRU” AMINTIM PE:
1. Preot Ponov Marin-președinte,
2. Popescu Marian - epitrop
Consilieri:
Catrinoiu D. Anghel, Rădiţă Tache, Catrinoiu Florea, Postelnicu Ion, Iordache Ilie ȘI Briceag Marin.
Consiliul parohial priveghează asupra vieţii creştine a comunităţii, administrează fondurile, donaţiile şi terenul agricol al parohiei.

1.19. CÂNTĂREŢI BISERICEŞTI
1. Bălănoiu Ilie – fost profesor de muzică la Liceul Văleni,
2. Catrinoiu A. Iulică,
3. Popescu Marian.
1.20. PREOT PONOV MARIN. S-a născut la 14 ianuarie 1973, din părinţii Marin şi Lucia, în oraşul Horezu, din Judeţul Vâlcea.
Şcoala primară, ciclul gimnazial şi clasele: a IX a şi a X-a le-a absolvit la şcoala din oraşul natal Horezu. A urmat cursurile Seminarului Teologic, din Craiova şi a absolvit Institutul Teologic din Piteşti.
A fost hirotonit diacon, în anul 1995, în parohia Bârzeşti, Judeţul Vâlcea şi în anul 1996 a fost hirotonit, de asemenea preot, la Episcopia Râmnicului şi de la data de, 1 februarie 1996 oficiază ca, preot la Biserica ,,Sf. Dumitru”, din parohia Mândra-Tirişneag, unde se află şi în prezent. Este căsătorit şi are un copil.
A executat lucrări de întreţinere şi reparaţie, a bisericii şi prin osârdia sa şi a enoriaşilor din parohie, biserica ,,Sf. Dumitru” este o biserică vie.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.DESPRE URBANISMUL COMUNAL - HABITATUL, REȚELELE EDILITARE ŞI CONSTRUCŢIILE DIN COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT

După „venirea liniei”, datorită dispunerii cvartalelor de locuinţe de-a lungul acestei principale căi de comunicaţii, forma intravilanului comunei a devenit alungită. Astfel, satele: Văleni, Popeşti şi Mândra sunt poziţionate în lungul acestei artere de circulaţie, astăzi strada Regina Maria. După evenimentele social-politice din anul 1989, începând cu anul 1996, s-a trecut la întocmirea unui nou plan de urbanism general, dar care nu a fost finalizat încă până în prezent. Au fost autorizate noi extinderi de intravilan, dar acestea s-au făcut tot de-a lungul drumurilor judeţene. Se susţine astăzi că pentru concentrarea satului Văleni este necesară şi posibilă o extindere de intravilan, spre zona de izlaz comunal, unde se poate pietrui drumul izlazului, care leagă drumul judeţean 679 de drumul judeţean 872, spre Drăgăneşti –Olt.
În perspectiva asfaltării, în întregime a drumului D.C 105 (Strada Unirea), care leagă satul Mândra de satul Tirişneag se poate realiza o extindere de intravilan şi este posibilă autorizarea de construcţii de locuinţe de-a lungul acestui drum, până la unirea acestor două sate. De asemenea şi spre Seaca, mai poate avea loc o extindere de intravilan, dar nu este de dorit o extindere în zona estică, adică în lunca râului Vedea, spre Ghimpeţeni şi moară, pentru că din Vale a fost mutat satul Văleni la început de secol XX.
În anul 2001 a fost aprobat de către Consiliul Local, primul nomenclator stradal al comunei Văleni, având ca principale străzi: Strada N. Titulescu (L=7,5 km.), Strada Regina Maria (L=5,5 km.), Strada Constantin Colibăşeanu (L=1,5 km.) şi strada Unirea (L= 2,0 km.).
În Văleni este necesară modernizarea reţelei stradale şi executarea unui drenaj stradal corespunzător. În ceea ce priveşte habitatul, datorită puterii economice reduse a familiilor sătenilor de la începutul secolului XX, construcţiile caselor, în care locuiau vălenarii erau modeste. La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, numărul locuinţelor era de 568, în satul Văleni şi 64 locuinţe, în satul Popeşti – în total pe comuna Văleni fiind 632 de case, după cum urmează :
22 case – din cărămidă cu 2-3 încăperi;
100 case – erau din paiantă cu 2 încăperi şi cu un foc;
200 case – erau din nuiele, lipite cu pământ, cu o încăpere şi un foc;
300 case – erau din nuiele lipite cu pământ, cu o singură încăpere;
10 case – erau bordeie;
Camerele de locuit erau de obicei mici, pentru a fi mai călduroase iarna, iar camera de la mijloc, focul cum i se spunea servea de bucătărie. Casele mai arătoase aveau odăi, în care se păstrau vestitele lăzi de Braşov, pentru zestre. Aproape jumătate din casele Vălenilor aveau pivniţele din lemn de stejar şi mai puţine din zid. 1/3 din numărul caselor erau acoperite cu tablă şi şindrilă, iar restul cu paie şi coceni, în fiecare cameră se găsea câte o sobă din cărămidă şi iarna încălzirea locuinţelor se făcea cu resturi vegetale.
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1941, s-au găsit 945 de case. După anul 1950, încep să apară construcţii de case cu fundaţii din beton, călcători din lemn de salcâm cu stâlpi şi montanţi, de asemenea din lemn, peste care se bătea cercuială. Îmbinarea elementelor de rezistenţă (a stâlpilor în călcători), se făcea în scobeli, fapt ce le conferea rezistenţă în timp. Nisipul şi pietrişul erau procurate din albia râului Vedea, cimentul din târguri sau de la oraş, iar lemnul din pădurile din apropiere.

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor, din anul 1966 au fost înregistrate 1859 de clădiri, cu 3903 camere de locuit şi cu o suprafaţă locuibilă, totală de 40 030 mp.. Din statistici se poate aprecia o creştere a suprafeţei locuibile, raportată pe persoană, care ajungea la circa 7mp. şi era cam tot atât, cât dispuneau 5 persoane, în jurul anului 1900. A crescut numărul de încăperi al locuinţelor şi treptat începuse să se contureze şi o nouă arhitectură – este vorba de casele pe colţ, cum li se mai spune. Ca anexe gospodăreşti, se întâlnesc mai des bucătăriile de vară (care uneori au pivniţe), şoproane sau magazii şi adăposturi pentru animale.

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor în comuna Văleni a fost înregistrat un număr de 1740 de locuinţe, cu un total de 4091 de camere de locuit şi o suprafaţă locuibilă de 42277 mp. – fiecărui locuitor revenindu-i 11,04 mp. şi o suprafaţă locuibilă medie pe locuinţă de 23,30 mp..
La recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2002, au fost înregistrate 1652 locuinţe, având 4152 camere de locuit cu o suprafaţă locuibilă de 43.037 mp. – suprafaţa medie pe o locuinţă fiind de 26,10 mp. şi fiecărui locuitor revenindu-i 12,70 mp..

În comuna Văleni se aflau 1424 de gospodării, iar structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate şi grad de dotare cu instalaţii şi dependinţe era după cum urmează:
- pe forme de proprietate - 1645 locuinţe personale;
- 4 de stat;
- 2 private de grup;
- 1 culte.
În ce priveşte alimentarea cu apă în locuinţă :
- 19 case.
În ce priveşte canalizarea( sistem propriu):
- 17 case.
În ceea ce priveşte instalaţiile electrice:
- 1510 locuinţe:
În ceea ce priveşte încălzirea prin centrală proprie:
- 2 locuinţe cu centrală proprie.
În ceea ce priveşte dependinţele:
- 1591 locuinţe au bucătării.
În ceea ce priveşte băile :
- 19 locuinţe au băi.
În domeniul construcţiilor edilitare, au fost realizate construcţii de şcoli, farmacie, dispensar comunal, baie comunală, cămin cultural precum şi alte obiective.

1.2. INFRASTRUCTURA COMUNALĂ

La începutul secolului al XX-lea, elementele de bază ale infrastructurii comunale au fost construite şi se leagă de numele marelui proprietar Constantin Colibăşeanu. Astfel, în aceşti ani sau executat lucrări pentru amenajarea şi întreţinerea drumurilor – la începutul secolului XX, drumurile de pe teritoriul comunei Văleni, aveau o lungime de 24,0 km, din care 6,00 km erau neşoseliţi iar acum în anul 2019, acestea au o lungime de 37,8 km, din care drumurile spre: Slatina, Drăgăneşti, spre Stejaru şi Seaca – Roşiorii de Vede sunt asfaltate. Cu începere de la 1999 – 2000, a fost asfaltat şi drumul D.C. 105, astăzi strada Unirea, care leagă satul Tirişneag de satul Mândra, pe o lungime de 1,00 km.
De asemenea, printr-un proiect european au fost asfaltate o serie de străzi, între care în satul Văleni amintim : strada Olari, str. Narciselor, str. Sfânta Maria, str. Toporași, str. Carpați și str. Lalelelor.
Între anii 1906 –1911, a fost construit din beton podul de peste râul Vedea, de asemenea podul şi iazul de la Călmăţui.
Au mai fost construite şi alte obiective cum sunt: sediul Primăriei, şcoala de lângă primărie, moara şi magaziile. În timp, de-a lungul secolului au continuat construcţiile de şcoli, Căminul Cultural, Liceul Văleni, Baia comunală, Brutăriile, farmacia şi dispensarul, magazinele săteşti, complexul de prestări servicii, restaurantul şi magazinul universal, sedii de societăţi comerciale.

1.3. REŢELE EDILITARE

Între acestea, reţelele electrice (cablaj din aluminiu) sunt poziţionate pe stâlpi cu structură din beton armat, iar cele de alimentare cu apă sunt subterane.
Reţeaua telefonică aeriană, a fost înlocuită în marea sa parte de o reţea cu cablaj din fibră optică. În ceea ce priveşte introducerea gazelor avându-se în vedere că teritoriul administrativ al comunei Văleni este parcurs în zona sa vestică de conducta magistrală, care alimentează combinatul chimic de la Turnu Măgurele, începând cu anul 2018 au fost întocmite studii de fezabilitate şi în prezent se caută investitori pentru demararea acestei investiţii.

1.4 CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI URBANISTICE

Comuna Văleni dispune de condiţii de dezvoltare şi prin noi politici locale, ea poate deveni un centru economic şi social cu standarde urbane. În acest sens, un mare rol îi revine Consiliului Local şi Primăriei Văleni, care pot achiziţiona terenuri în zona centrală a comunei şi pot susţine o politică sănătoasă de sistematizare a construcţiilor, de constituire a unui modern centru civic comunal. Prin politicile locale de implementare a noului plan de urbanism general, susţinut de un riguros regulament de urbanism se pot stabili: regimul de înălţime şi densitatea clădirilor, traseul şi profilul străzilor avându-se în vedere gruparea construcţiilor social-culturale, a unor unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar, de ocrotire a sănătăţii, de prestări servicii şi comerciale precum şi de locuinţe.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

1.DESPRE FORMAREA COMUNEI VĂLENI, JUDEȚUL OLT

1.1.EVOLUȚIA  SATELOR
Vatra vechiului sat Văleni era în valea Vezii, ca şi Novacii, care în cartea lui Constantin Brâncoveanu, către Şerban Cantacuzino, vel paharnic se zice: „Piatra d’întâiul a Vălenilor despre Novaci s-a pus, lângă apa Vezii”. Când a venit linia, spun sătenii în Văleni erau puţine bordeie pe apa Vezei. „Linia” a mutat satul pe muchie, spre apus aşezându-se casele la rând. Râul Vedea avea un alt curs, o altă albie, faţă de cea actuală care se vede încă şi era cunoscută drept Vedea bătrână, ce a servit ca hotar despărţitor între judeţul Olt şi judeţul Teleorman. În timp, vechiul sat Bereşti s-a unificat cu Vălenii care s-a extins şi astăzi în Văleni amintim cătunele : Olari, Tumba şi Piepteşti, ţinând de la hotarul cu comuna Nicolae Titulescu, până la Valea Popeştilor. Vechile sate, sparte: Căleşti, Răseşti şi Novaci s-au stabilizat şi au format un singur sat – satul Popeşti. Satul Mândra este un sat, care s-a constituit mai târziu. Vatra vechiului sat Mândra ( Mândra veche), era mai depărtată de Popeşti, dar în timp, aceasta s-a apropriat fiind despărţite astăzi de un fir de vale, numit valea Brăgăreşti. Forma rectangulară a reţelei stradale, a satului Mândra ne demonstrează că, acest sat este mai nou decât satele Văleni şi Popeşti.
De asemenea şi satul Tirişneag format drept „comună nouă”, pe valea Bratcovului, este mai nou decât satele Văleni şi Popeşti.

1.2.EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

La anul 7167 ( mai 30, anul 1659), Banul Chircă Rudeanu căsătoreşte pe fiica sa Ilinca după postelnicul Ghencea, (Ghencea Rusti Văleanu) şi îi dă de zestre moşia sa Văleni, toată cât se va alege şi cu vad de moară şi 8 rumâni. Între anii 1659 şi 1817, satul Văleni era mic, format din colibe şi cu populaţie puţină. Din cauza unor căpitani de lefegii sau de postelnicei şi a unor boieri hrăpăreţi, satele se spărgeau şi sătenii fugeau băjenindu-se şi mutându-se, spre alte sate şi moşii din împrejurimi sau mai departe*.
Este cunoscută în acest sens cartea lui Matei Basarab către Vlad, căpitan de lefegii, anul 1646 - ,,sătenii fugeau, pentru că li se luau moşiile şi pământurile şi erau date de domnitor, către slujitorii domniei”. În jurul anului 1817, satul Văleni era format din câteva colibe şi bordeie. În secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, această situaţie era probată de istorie în aproape toate satele din ţară. Cu începere de pe la 1847 s-au găsit în arhive condici şi registre de stare civilă ale locuitorilor. Cifra populaţiei Vălenilor, dată de recensământul din 1859 – 1860, nu s-a putut găsi în arhivele comunei sau ale prefecturii şi direcţiei generale de statistică.
În anul 1864, cu ocazia aplicării legii rurale sau constatat în actuala comună Văleni, satele Văleni şi Popeşti, 391 de familii, iar la sfârşitul anului 1903, în Văleni se aflau 689 de familii, prin urmare între anii 1864 – 1903, numărul familiilor s-a înmulţit, crescând cu 45,7 %, aproape dublându-se. Aplicarea legii rurale şi noile politici au făcut ca ţăranii să se simtă mai mult legaţi de pământul lor şi să nu mai părăsească satele de baştină.
La recensământul populației, din luna decembrie 1899 s-au găsit 2718 locuitori, de orice vârstă: copii, femei şi bărbaţi. În acei ani, evidenţele populaţiei erau după cum urmează:
Anul 1890………………………2216 suflete;
1894………………………2531 -"-;
1899………………………2718 -"-;
1903………………………2838 -"-;

Toţi locuitorii din Văleni erau de religie ortodoxă, cu excepţia a 11 persoane din serviciul proprietarului, care erau catolici, de naţionalitate străină. Din totalul de 2838, erau 13 persoane: 6 bărbaţi şi 7 femei, din care 2 sârbi, 6 nemţi şi 5 unguri. Aceştia se ocupau cu zidăria, mecanica şi fabricarea brânzeturilor. Densitatea populaţiei era de 57,1 locuitori pe km2. În anul 1941, numărul populaţiei creşte la 4545 de locuitori, din care : 2183 bărbaţi şi 2361 femei, grupaţi în 966 de familii. La recensământul populaţiei din 26. 02.1956, populaţia comunei Văleni era de 5971 de locuitori, din care 2856 bărbaţi şi 3115 femei, grupaţi în 1768 de familii.
La recensământul populaţiei din 15 martie 1966, conform noii împărţiri administrative (inclusiv satele Mândra şi Tirişneag), numărul populaţiei a fost de 5900 de locuitori, din care 2857 bărbaţi şi 3043 femei. Sporul populaţiei, în anul 1966 a fost negativ, faţă de cel din anul 1956, datorită fenomenului de migrare a tineretului. La recensământul populaţiei din anul 1992, comuna avea 3828 de locuitori, iar la cel din anul 2002, în comuna Văleni au fost înregistraţi 3383 de locuitori, din care 1607 bărbaţi şi 1776 femei, iar după etnie, erau :
3352 …………………….. români
1………………………..… maghiar
29…………………..…….. ţigani
1………………………….. german.
Prin urmare, în anul 2002, densitatea populaţiei era de 50,3 locuitori pe km2 – o densitate destul de mică, aflată sub densitate demografică naţională pe km2. Cauzele scăderii densităţii populaţiei, în Văleni se datorează fenomenului de îmbătrânire, precum şi migrării tineretului, în căutarea locului de muncă.
Astăzi, în anul 2020, se apreciază că populația comunei Văleni este  2767 de locuitori și prin urmare se constată un declin demografic, datorat îmbătrânirii populației și migrării tineretului.

ȘTEFAN MELINTE
PARTENERIAT CULTURAL

ACORD DE PARTENERIAT CULTURAL CADRU DE COLABORARE  Părțile: 1. PRIMĂRIA VĂLENI Tel: 0249/487 309 | Fax: 0249/487 702 | Email: valeniprimaria@yahoo.com, Strada Soarelui NR.2., COMUNA VĂLENI, JUDEȚUL OLT, COD FISCAL 5102265, ROMÂNIA, PERSOANĂ JURIDICĂ,  REPREZENTATĂ LEGAL PRIN PRIMAR ION ȘOFARU < >, în calitate de Promotor de Proiect 2. UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA, cu sediul în  Bucureşti, B-dul. General Gheorghe Magheru nr. 28-30, etaj 1, tel: +4021.317.92.25, fax: +4021.313.06.72, email contact@uzp.org.ro; www.uzp.org.ro., persoană juridică, reprezentată legal, prin Profesor PAULIAN BUICESCU / PREȘEDINTE COORDONATOR-FILIALA OLT, în calitate de Partener de proiect 1. 3. LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, cu sediul în Cluj-Napoca, Str. Ion Meşter, nr.3, bl. G, sc.6, et.1, ap.56, tel. 0264-421209, reprezentată legal prin ING. ȘTEFAN MELINTE, membru U.Z.P.R., în calitate de Partener de proiect 2. Art. 1 – Obiectul Acordului 1). Obiectul Acordului îl reprezintă crearea unui parteneriat cultural în vederea desfășurării de activități culturale. 2). Prin încheierea Acordului, Părțile declară expres că au acces la, sunt familiare înțeleg și acceptă prevederile Cadrului legal. Art. 2 – Durata Acordului 1). Acordul intră în vigoare începând cu data de 30.03.2020*  și este pe durată nedeterminată. Art. 3 – Rolurile și responsabilitățile fiecărei Părți (1)   Părțile trebuie să contribuie la implementarea și sustenabilitatea Proiectului de acord parteneriat cultural, de colaborare în modalitățile potrivit cadrului legal.   2).Părțile se angajează să întreprindă măsurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor și obiectivelor, care rezultă din Acordul de parteneriat și colaborare culturală, să-și îndeplinească obligațiile cu eficiență, transparență și diligență și să implementeze activitățile cu respectarea celor mai înalte standarde profesionale și etice. 3). Părțile se angajează să se informeze reciproc asupra tuturor aspectelor de interes din perspectiva derulării parteneriatului, implementării activităților și sustenabilității acordului de parteneriat și colaborare.  Art. 4 – Drepturile și obligațiile Părților Acordului de Pateneriat Cultural Cadru de colaborare (1)  Partenerii Acordului cadru de colaborare culturală vor asigura resursele (umane, materiale, tehnologice etc.) necesare implementării activităților proprii, din cadrul Parteneriatului cultural de colaborare. (2)  Părțile acordului parteneriat cultural de colaborare vor implementa  activități/sub-activități culturale, stabilite de comun acord,  pe care  și le asumă. (3)  Partenerii de proiect vor asigura vizibilitatea Proiectului și a sprijinului financiar, dacă va fi cazul. (4)  Partenerii de proiect au obligația de a implementa activitățile Proiectului partenerit cultural cadru de colaborare ce le revin și de a se susține reciproc în această implementare. (5)   Pentru buna desfășurare a Acordului de Parteneriat cultural de colaborare, Primăria Văleni va pune la dispoziție avizierul, de la intrarea în Primărie și va permite executarea lucrărilor de birou necesare articolelor creeativ-culturale, ce se vor poziționa în spațiul visual stabilit. Art. 5. Modificarea Acordului (1)  Pe durata prezentului Acord, Părțile au dreptul să convină asupra modificării anumitor clauze, oricând interesele lor cer acest lucru sau când aceste circumstanțe au loc și nu au putut fi prevăzute în momentul în care s-a încheiat prezentul Acord. (2)  Orice modificare a Acordului parteneriat cultural cadru de colaborare se face în scris, prin încheierea unui act adițional de către Părți. (3)  Modificarea Acordului de parteneriat cultural cadru, prin înlocuirea, adăugarea Partenerului/Partenerilor de proiect este permisă cu acordul părților.      (4)  Modificarea Acordului de parteneriat cultural cadru de colaborare, prin eliminarea unuia sau tuturor Partenerilor de  și preluarea, de către sau ceilalți Parteneri, după caz, a tuturor obligațiilor asumate de către Partenerul/Partenerii de proiect renunțători prin Acord este permisă doar cu acordul părților. (5)  Următoarele tipuri de modificări se pot realiza sub forma unei simple informări a celeilalte Părți: schimbarea adresei, schimbarea sediului social sau datelor de contact, schimbarea persoanei de contact, înlocuirea reprezentantului legal, (se completează cu alte situații de către părți, dacă este cazul). Art. 6. Suspendarea Acordului Acordul este suspendat: -         de drept, de către oricare dintre Părți, în caz de forță majoră. Suspendarea produce efecte, până la încetarea cauzei care a generat-o. Perioada de implementare a Proiectului poate fi extinsă cu o perioadă de timp echivalentă cu durata suspendării în condițiile stabilite. Art. 7. Încetarea și rezilierea Acordului (1)  Acordul încetează de drept: -         la data împlinirii termenului prevăzut la art. 2; -         la data încetării, din orice motiv, a Contractului de Finanțare. (2)  Acordul poate înceta prin reziliere/denunțare unilaterală de către Promotorul de Proiect/Partenerii de proiect, după caz. Încetarea Acordului produce efecte numai în raport cu Partenerul/Partenerii de proiect care/față de care s-a inițiat și finalizat procedura rezilierii/denunțării unilaterale a Acordului. [se completează de către părți cu procedura concretă de reziliere/denunțare, după caz] (3)  Alte cazuri de reziliere a Contractului: [se completează de către părți] Art. 8. Soluționarea litigiilor (1)  Legea care guvernează Acordul și în conformitate cu care este interpretat este legea română.    (2)  Părțile vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă orice neînțelegere sau dispută care poate apărea între ele în legătură cu îndeplinirea Acordului de parteneriat cultural cadru. În acest scop, părțile își vor comunica punctul de vedere în scris, în termen de 30 zile de la apariția disputei sau de la solicitarea celeilalte părți. (3)  În cazul în care termenul menționat la alin. (2) a expirat, sau dacă încercarea de a ajunge la o soluție pe cale amiabilă nu a dus la un acord în termen de 30 de zile de la prima solicitare, oricare dintre Părți poate notifica celeilalte faptul că ea consideră că procedura a eșuat și parteneriatul încetează. Art.9. Comunicări        (1)   Orice comunicare între Părți se va face în scris prin e-mail, fax, curier sau scrisoare recomandata cu confirmare de primire la adresele menționate în preambulul ACORDULUI DE PARTENERIAT CULTURAL CADRU DE COLABORARE :            (2)  Persoanele  de contact sunt cele menționate drept persoane de reprezentare: Art. 10. Dispoziții finale (1)  În cadrul Acordului, cu excepția situațiilor când contextul cere altfel sau a unei prevederi exprese contrare: a)    termenul „zi” reprezintă zi calendaristică;            b) prezentul Acord de parteneriat cultural cadru a fost încheiat în trei exemplare, astăzi,<30.03.2020> în limba română.

Promotor proiect:                                                  Partener nr.1.

PRIMĂRIA VĂLENI                  UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI  DIN ROMÂNIA-

Primar -  Ion Șofaru                                               FILIALA OLT

                                         PREȘEDINTE/COORDONATOR-Profesor PAULIAN BUICESCU

                                  

                                                         Partener nr. 2.

                                                                      LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI

                                                                          Ing. ȘTEFAN MELINTE