luni, 27 noiembrie 2023

SUSPICIUNI ȘI TEMERI CU PRIVIRE LA DESVOLTAREA TEHNOLOGIILOR „AI”

 

JURNALISM INDEPENDENT

 

SUSPICIUNI ȘI TEMERI CU PRIVIRE LA DESVOLTAREA TEHNOLOGIILOR „AI”

 

Conducerea „OPENAI” a susținut că înlocuirea lui Sam Altman a survenit din motivul că, atunci când se afla la conducerea companiei, în desvoltarea unor programe AI nu ar fi fost suficient de sincer. La întrebările ,,Cât de nesincer ar fi putut fi Sam Altman și în ce direcție ar fi fost orientată nesinceritatea lui?"S-ar putea răspunde că nu știm sigur, dar bănuim că, Sam Altman nu ar fi ținut cont de restricțiile privind desvoltarea unor anumite programe AI si că în mod deliberat ar fi împins spre înainte cercetările în desvoltarea acelor programe, fără a introduce o pauză în desfășurarea acestora, așa cum susțineau anumite direcții de management. Această poziționare, a sa ar fi trezit suspiciuni pentru consiliul de administrație al OPENAI și, ca urmare a acestor suspiciuni ar fi rezultat drept consecința decizia privind schimbarea lui Altman. Cât de justificată a fost decizia de schimbare a lui Altman de la conducerea OPENAI? Personal apreciez că pe undeva, această decizie este inacceptabilă și ca OPENAI, împreuna cu celelalte companii AI, care desvoltă programe avansate de AI ar trebui sa-si continue desvoltarea acestor programe AI, astfel încât AI sa forțeze schimbarea lumii noastre într-o direcție mai bună....Este lumea noastră retrogradă, atunci când susține necesitatea legiferării în spațiul de tehnologie AI sau ea este forțată de pericolele ce ar rezulta prin desvoltarea AI fără o legislație adecvată? Dincolo de orice suspiciuni si temeri, consider că, totuși desvoltarea AI ar trebui direcționată juridic prin crearea si implementarea unei legislații adecvate, potrivit stadiilor de desvoltare AI și contracarării oricărui pericol, datorat acestor noi stadii evolutive de AI. Si totuși, evaluăm că guvernele statale se vor opune implementării unor programe AI. Cauza acestei opoziții este determinată de faptul că accesarea și interacțiunea cetățenilor cu AI ar putea provoca nemulțumirea în rândul unor anumite categorii sociale, fapt ce ar putea genera instabilitate politică. Între acuzațiile împotriva implementării AI și temerile invocate de guvernanți ar putea fi și absența securității informatice, datorită căreia, proprietarii și deținătorii de tehnologie și infrastructură informatică ar direcționa activitatea AI în anumite scopuri, concurente cu scopurile politicilor statale. Și din această cauză, securitatea statală ar putea fi pusă în pericol de programele de desvoltare AI.

 


                                                                   Sursa foto: Pixabay

 

Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

sâmbătă, 25 noiembrie 2023

 

ANTI BILL GATES

„ASISTENȚI PERSONALI AI”(APAI)  SAU „SUPLINITORI AI”(SAI)?

 

Bill Gates ne propune să mai așteptăm puțin și în viitorul apropiat să ne cumpărăm, care putem bineînțeles și pe cât posibil fiecare, câte un „asistent personal AI”.„În viitorul apropiat, oricine este online va putea avea un asistent personal alimentat de inteligență artificială care depășește cu mult tehnologia actuală”, a scris el. „Asistenții sunt mai inteligenți. Sunt proactivi – capabili să facă sugestii înainte de a le cere.”(extras din sursă de documentare-platformă social media)

Orizontul timpului de așteptare propus ar fi, în jur de 5 ani. Dar, până atunci însă, mediul inteligent ne sugerează că am putea să ne antrenăm pe aplicațiile ChatGPT-OPENAI. Într-un anume fel, aceste aplicații cu diversele lor grade de performanță pot fi evaluate drept asistenți personali AI(APAI). Ei au fost creați în a fi capabili de interacțiune cu diverse persoane prin limbaj natural. Acest asistent personal AI(APAI) nu este decât un program de inteligență artificială, antrenat pe mari seturi și baze de date în scopul de a înțelege, spre a elabora răspunsuri, acceptate sau respinse de utilizatori prin întrebările lor. Perspectiva propusă de Gates este să denumim interacțiunea dintre om și operatorul de AI drept acordare de asistență pentru persoanele umane din partea operatorului sursă de inteligență artificială. Să observăm că, dacă am accepta versiunea propusă de Gates, prin această decizie am poziționa mintal operatorul AI, sursă de info-inteligență deasupra inteligenței și persoanei umane. Ori în relația dintre știință și religie, religia susține că omul se aseamănă cu Dumnezeu și că deasupra sa, se află numai Dumnezeu. Prin urmare, din această perspectivă nu ar trebui să poziționăm sub nici o formă deasupra omului nici un fel de asistent personal AI(APAI), pentru că în acest mod s-ar ajunge la deificarea inteligenței artificiale. În activitatea de urmărire/supraveghere și parcurgere a întregii problematici de producție dintr-o mare companie sau din administrația unui megalopolis  avem nevoie într-adevăr de a fi ajutați de alte persoane și putem numi aceste persoane drept: consilieri personali, administratori, manageri…

Când însă se pune problema să fim asistați de o entitate cu inteligență artificială (asistentul personal AI) se poate spune despre ființele umane că sunt niște ființe asistate. Prin urmare, ființele umane care recurg la acești asistenți AI  pot fi  evaluate  drept niște ființe neputincioase, incapabile…și, în viitor chiar… inferioare AI, că societatea umană este o societate de asistați și chiar că această societate ar trebui înlocuită…Pentru a evita această confuzionare propunem ca în locul termenului de „asistent personal AI”(APAI), ales de Gates și poate și de alții, să fie utilizat termenul de „Suplinitor AI” (SAI). Admitem că în procesul de „cocreație” omul și echipele interdisciplinare de lucru au nevoie de operatori AI. Și, la urma urmei, ființa umană este creatoarea de AI și nu invers.

 


                                             Sursă foto: Pixabay

Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

duminică, 19 noiembrie 2023

 

INTERACȚIUNEA OM/ANDROID, ROBOȚI AI DIN PERSPECTIVE JURIDICE

Din perspective juridice, androizii și roboții AI, neavând auto-conștiență nu pot avea procesualitate activă, relația „om-android” nefiind biunivocă. În acest context juridic, se pot pune totuși unele întrebări, între care: În noua eră tehnologică a inteligenței artificiale, androizii pot fi evaluați drept sclavii proprietarilor de tehnologie AI și infrastructură informatică? Răspunsul la această întrebare este sigur „nu”. Și argumentul logic în favoarea acestui răspuns este dat de contextul juridic, mai sus amintit. Prin urmare, androizii neavând statut de ființe umane nu pot fi considerați sclavi ai proprietarilor care îi dețin.  În conflictul dintre un om și un android/robot AI, care sunt drepturile omului asupra androidului/robotului AI? Cu privire la posibilele conflicte dintre oameni și androizi sau roboți AI, se poate afirma că în cele mai multe jurisdicții statale, AI are statut  entitar-tehnologic, fără a avea personalitate juridică sau drepturi legale. Drept consecință, drepturile omului nu se extind asupra  AI, roboților AI, sau androizilor în aceleași limite în care se întâlnesc în relațiile inter-umane. Dar totuși, relațiile dintre om și androizi/roboți AI sunt fundamentate pe principii etice și legale, principii care vor defini și pe viitor comportamentul uman în interacțiunile sale cu AI. Și o ultimă întrebare: „atunci când sunt utilizatori de AI, în procesul de cocreație și elaborare de articole pot fi acuzați jurnaliștii de plagiat?”. Apreciem că la această întrebare se poate răspunde că: jurnaliștii, freelancerii și orice organizație de media pot utiliza AI, dar comportamentul lor, în interacțiunile cu AI trebuie să fie guvernat de principii etice în baza cărora să cocreeze atunci când în procesul de documentare se utilizează AI. Apreciez că totuși, în spirit etic și pentru credibilitatea sa, jurnalistul ar trebui să precizeze la final că în scrierea articolului său a utilizat surse AI. În utilizarea AI există însă și temeri/îngrijorări, mai ales cu privire la drepturile și etica aplicată androizilor și roboților AI. De aceea, în zilele noastre au apărut și unele organizații și experți care deși conștientizeză că AI nu are conștiință de sine și prin urmare, neavând statut de ființe umane nu pot avea procesualitate activă în justiție, totuși ele și ei pledează pentru apărarea „drepturilor roboților, cum ar fi drepturile privind viața și integritatea androizilor sau dreptul de non-discriminare”.

 

                                         

Sursă foto: Pixabay

Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

 

JURNALISMUL INDEPENDENT ONLINE, EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE

 

 

 JURNALISMUL INDEPENDENT ONLINE, EVOLUȚIE ȘI PERSPECTIVE

Potrivit „Codului Deontologic al Jurnalistului Profesionist”, promovat de UZPR, jurnalistul independent „în sensul acestui cod, este jurnalistul profesionist(calificat și atestat în jurnalistică, în urma trecerii unor examene și îndeplinirii condițiilor cerute de o astfel de profesie), care realizează produse jurnalistice pe cont propriu, pe care le oferă publicațiilor, redacțiilor radio și de televiziune, altor unități mediatice, le publică pe propria sa pagină „web” sau în alte forme publicistice. Acest jurnalist nu este dependent de nimeni și nu se supune nici unei constrângeri redacționale, în afara celor impuse de legile în vigoare”. Același cod deontologic precizează că „…și jurnalistul care lucrează într-o redacție este și trebuie să fie independent în realizarea produsului jurnalistic, în sensul că nimeni din redacție sau din afara acesteia nu are dreptul să exercite presiuni, să formuleze sugestii cu intenție, sau să genereze constrângeri asupra sa în activitatea de documentare și realizare a produsului jurnalistic”.

Și la noi, jurnalismul independent online este prezent pe principalele mari platforme social media, cum sunt: Facebook, Twiter, Instagram. Jurnalismul independent online, mai ales în ultimele două decenii a cunoscut o desvoltare importantă, având o deosebită contribuție în asigurarea unei diversități de știri și informații. Punând în centrul de atenție aspecte cu privire la independența editorială, acoperirea subiectelor care pot fi marginalizate de presa tradițională, jurnalismul independent online devine pe zi ce trece o alternativă care tinde să întreacă și să umbrească media tradițională. Au apărut și la noi, în anii acestui ultim deceniu grupuri de presă și publicații de știri online independente care au în obiectiv tratarea unor teme-subiect cu acoperire de la politic la economie, mediu, cultură, drepturi și libertăți cetățenești constituționale, oferind o diversitate de analize, voci și puncte de vedere.

 Însăși UZPR, ca organizație jurnalistică reprezentativă în România apreciază jurnalismul independent online și din această perspectivă, una din redacțiile sale este și „Redacția de Freelancer”. UZPR promovează jurnalismul independent online fiind prezentă pe platformele social media cu diverse articole și poziționări jurnalistice. UZPR promovează în aceași măsură și jurnalismul tradițional și din această perspectivă amintim: „Revista UZP”, în format online și printat, „Revista Cronica timpului” și la nivelul filialelor din țară și străinătate prin diverse reviste și publicații, UZPR având chiar și un post de radio, „Radio UZPR”.

 Cu referire la finanțarea jurnalismului independent online apreciez că această finanțare se face însă numai prin donații și subvenții la abonamente, freelancerii de pe platformele social media nefiind sponsorizați de nimeni cu excepția celor agreați de partidele politice sau anumite grupuri de interese. În general, organizațiile de știri independente sunt apreciate pentru focalizarea pe investigații jurnalistice profunde și  jurnalism calitativ-profesionist cu diversificare de tematici, având diferite nivele de responsabilitate. Organizațiile de știri online independente, în activitatea lor dezvăluie despre sursele lor de finanțare, politica lor editorială și procesul luării deciziilor în redacții. În concluzie, se poate afirma că jurnalismul independent online a contribuit, contribuie și va contribui și pe viitor la schimbarea peisajului jurnalistic obligând mass-media tradițională din țara noastră să se adapteze la noile provocări ale desvoltării tehnologice și la așteptările din ce în ce mai pretențioase ale publicului.




Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

 

DESPRE „COCREAȚIA JURNALISTICĂ” PRIN UTILIZAREA „AI”?

 

În munca freelancerilor jurnaliști sau a organizațiilor media independente privind scrierea unor articole poate fi utilizată și inteligența artificială. Din această perspectivă, interacțiunea de cocreare poate fi asigurată prin entități cu inteligență artificială sau abonamente la diverse programe de „AI” și potrivit puterii lor de cumpărare, freelancerii jurnaliști sau organizațiile de media independente pot achiziționa androizi cu înaltă tehnologie sau abonamente pentru programele de inteligență artificială. În cazul când,  androizii sau alte entități cu inteligență artificială vor fi achiziționate de freelanceri, jurnaliști sau publicații jurnalistice online independente, acestea, din perspective juridice și contabile vor fi considerate bunuri sau mijloace fixe, asemănătoare cu alte echipamente tehnologice. Aceste active vor fi înregistrate în registrele persoanelor fizice sau juridice ca active de capitalizare, ele putând fi de natură materială, cum sunt: clădiri, mijloace auto, calculatoare, androizi sau de natură imaterială, in cazul de software.

In interacțiunile „om-android”, responsabilitatea privind utilizarea AI și a roboților revine oamenilor. Prin urmare, indiferent de avansul tehnologic, androizii și orice roboți,  sisteme dotate cu AI  vor fi sub control uman. Utilizarea etică a androizilor, roboților AI va fi întotdeauna în sarcina desvoltatorilor și proprietarilor de tehnologie AI. Drept urmare, jurnaliștii în procesul de cocreație cu AI au responsabilitatea etică în a se asigura că interacțiunea lor respectă normele de etică. Cu privire la daune se poate afirma că în cazul în care, utilizarea AI va provoca prejudicii pentru oameni sau mediu, responsabilitatea preîntâmpinării acestor prejudicii aparține celor care interacționează cu AI. De asemenea, este necesară asigurarea transparenței referitoare la deciziile luate de AI, cu privire la oameni, asigurând totodată și dezbaterea acestor decizii în context democratic. În momentul actual, legislația, normele de etică și reglementările tehnologice cu privire la utilizarea AI sunt în curs de desvoltare. De asemenea, cu privire la auto-conștiență se poate afirma că acum, AI nu dispune de auto-conștiență și drept consecință a acestei realități, pentru AI, în actualitate nu se poate acorda un statut legal, asemănător cu statutul ființelor umane, dar viitorul tehnologic nu poate exclude această alternativă.

                         

 


Sursă foto: Pixabay

Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

POZITIONARI JURNALISTICE CU PRIVIRE LA RELOCAREA STATUII LUI MIHAI VITEAZU DIN PIATA UNIRII IN PIATA EMANUIL GOJDU DIN ORADEA

 

POZITIONARI JURNALISTICE CU PRIVIRE LA RELOCAREA STATUII LUI MIHAI VITEAZU DIN PIATA UNIRII IN PIATA EMANUIL GOJDU DIN ORADEA

 

Tot ceea ce putem spune este faptul ca acolo, la Oradea se întâmplă niște lucruri absolut de loc in regula...Reamintim către opinia publică din România ca printr-o inițiativa privată, militari în rezervă au strâns fonduri si au realizat statuia lui MIHAI VITEAZU. Aceasta statuie a fost amplasată în Piața Unirii din Oradea, în anul 1994. Am înțeles că în cursul anului 2019, statuia lui Mihai Viteazu a fost demolată de către Autoritățile publice locale din Oradea cu sprijin politic din partea PNL. D-lor, dacă la Oradea era vorba despre demolarea statuii unei personalități locale din Oradea sau din județul Bihor nu era nici-o problemă, pentru că această acțiune era o chestiune de interes local. In momentul însă în care, aceste autorități publice locale din Oradea au demolat statuia LUI MIHAI VITEAZU, un simbol al LUPTEI DE SECOLE A ROMÂNILOR PENTRU UNIFICARE, ca simplu cetățean român mă simt îndreptățit prin spiritul meu civic să devin circumspect cu privire la această atitudine politică. Ca cetățean român evaluez această poziționare politică, drept blasfemie si înjosirea unor simboluri istorice românești. Domnilor din Autoritățile publice ale municipiului Oradea, va reamintim că MIHAI VITEAZU A UNIFICAT PENTRU PRIMA DATA IN ISTORIA ROMÂNILOR, TARILE ROMÂNE SI PRIN URMARE EL A RAMAS PENTRU TOTDEAUNA IN ISTORIA SI MEMORIA POPORULUI ROMÂN, DREPT UN SIMBOL AL LUPTEI ROMÂNILOR PENTRU UNIFICARE SI DATORITA ACESTUI FAPT, MIHAI VITEAZU ORIUNDE PE CUPRINSUL ROMÂNIEI ESTE LA EL ACASA! REȚINETI D-LOR, PE TERITORIUL ROMÂNIEI, ORIUNDE ȘI ORICÂND, MIHAI VITEAZU ESTE LA EL ACASĂ! PRIN URMARE ȘI ÎN MUNICIPIUL ORADEA, ÎN PIAȚA UNIRII, MIHAI VITEAZU ESTE LA EL ACASA! De aceea, D-lor politicieni, decidenți din administrația publica a municipiului Oradea, va cerem public sa repuneți statuia lui MIHAI VITEAZU în PIAȚA UNIRII, acolo unde a primit, anterior anului 1994, aprobările si avizele necesare. Nu suntem de acord cu relocarea statuii lui MIHAI VITEAZU în Piața Emanuil Gojdu! Cu ce drept, acest politicianist liberal, Ilie Bolojan, împreună cu ciracii săi politici liberali umilesc si blasfemiază simboluri istorice românești? Va reamintim domnilor politicieni, ziși național-liberali că in România, cât de mare sa fii, dar de legile scrise si nescrise ale românilor, tot să știi!

 


Stefan Melinte - Miscarea de Gandire Critica ,,FORUMUL PENTRU DEMOCRATIE"

 

CU ALAN TURING PRINTRE JURNALIȘTI

 

CU ALAN TURING PRINTRE JURNALIȘTI

·         UZPR

·         7 septembrie 2023

·  

·       Nu există comentarii

În dialogul „om-computer” se consideră că un om, în funcție de interesele sale poate încerca să blocheze sau să „pună la colț” tehnologia AI. De altfel, cunoscând că un computer este capabil să dea răspunsuri numai potrivit capacității și programării sale, la întrebările pe care le poate adresa un subiect uman, totuși acest agent uman de cunoaștere este tentat să „intimideze” și să descopere limitele acestei tehnologii. Este bine cunoscut că AI nu are conștiință și nici nu este capabilă de emoții și, prin urmare nu poate fi „intimidată”, iar la o întrebare când computerul nu poate furniza un răspuns pertinent ne putem aștepta la un alt gen de răspuns, de tipul „…nu am suficiente informații pentru a răspunde la această întrebare.”

Tehnologia AI are limite în funcție de datele de programare și de complexitatea pretenției-întrebare sau temă articol. Comparând răspunsurile acestei tehnologii sau articolele cu conținut media, elaborate de această tehnologie cu cele aparținând unui jurnalist uman, vom constata că acestea nu pot fi deosebite de cele scrise de o ființă umană, la rândul ei performantă. Din această evaluare putem înțelege că tehnologia AI poate mima abilitățile umane privind scrierea unor articole cu conținut media și în unele cazuri, chiar a o depăși.

 În această perspectivă, Alan Turing a imaginat un test de evaluare a inteligenței artificiale, potrivit căruia o „mașină”, în termeni jurnalistici poate fi evaluată a fi inteligentă, atunci când un agent uman de cunoaștere, într-o interacțiune de întrebări și răspunsuri cu „mașina”, supusă evaluării și un alt jurnalist uman, acest agent uman de cunoaștere nu poate distinge de la cine provin răspunsurile. Mai precis, acesta nu poate deosebi răspunsurile între ele, adică el nu poate diferenția, care sunt răspunsurile care vin de la mașină și care de la jurnalistul uman.

Prin urmare se aproximează că o „mașină”, capabilă de interacțiune cu o ființă umană și care în această interacțiune se poate „substitui” și poate fi considerată drept jurnalist uman, atunci această „mașină” poate fi evaluată ca având inteligență artificială. Există totuși opinii întemeiate și critici, prin care se evaluează că nu este suficientă trecerea acestui „Test Turing” de către o „mașină”, deoarece se apreciază că aceasta deține algoritmi care pot mima inteligența, fără ca ea să dețină această inteligență. Drept urmare, consider că noi cititorii, atunci când companiile media ne oferă articole elaborate, atât de tehnologia AI, cât si de jurnaliștii umani, nu avem capacitatea absolută în a face distincția dintre aceste articole și ca atare le vom accepta, așa cum ele sunt. Ne putem imputa noi cititorii că nu putem accesa o tehnologie care să ne ajute în a face distincția între aceste articole sau ar trebui ca noi de la început să obligăm, prin standarde și reguli, companiile media de a ne specifica această distincție? Răspunzând la această întrebare, consider că aceste companii media ar trebui să prezinte distinctiv, din perspectiva AI/jurnalist uman, numele și prenumele autorului de articol.

 

Sursă foto: Pixabay

Andrei Suman - Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”

sâmbătă, 18 noiembrie 2023

DIHONIE PRINTRE JURNALIȘTII DIN JUDEȚUL OLT

 

DIHONIE PRINTRE JURNALIȘTII DIN JUDEȚUL OLT

 

Deși este vacanță și cei mai mulți oameni sunt în concedii, un personaj duhos și schismatic atacă nefondat Organizația UZPR Olt, Pan M. Vizirescu. De menționat este faptul că această persoană nu are nimic în comun cu organizația noastră. Am înțeles că și-a luat un doctorat cu o temă de cercetare, axată pe activitatea scriitorului Pan M. Vizirescu. Acest personaj intrigant s-a gândit că împreună cu fiul său manipulând pe ceilalți jurnaliști mai tineri să-și tragă filială UZPR, proprie sau prin intermediul unei clici, pătrunsă în actuala organizație să paraziteze și subordoneze organizația UZP Olt intereselor și clicii sale, condusă de fiul său, neținând cont de STATUTUL UZPR și încălcând acest statut. Acest personaj tupeist atacă și discreditează în fond Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și încalcă normele colegiale de bună conviețuire și respect în cadrul organizației noastre jurnalistice. Cunoaștem de peste 10-15 ani activitatea numitului Sîrghie Dumitru și ne amintim cum pentru obținerea unor abonamente din bani publici, deplasându-se pe la primăriile din județul nostru, ridica în slăvi și scria articole laudative la adresa primarilor, fără a prezenta în aceste articole dreptul la replică al opoziției din comunitățile locale. Mai nou observăm că acesta, împreună cu fiul său Sîrghie Dragoș vor să instaureze o dinastie „Sîrghie” în UZP Olt și să-și subordoneze această organizație. De ce nu s-au înscris mai din vreme unii jurnaliști tineri în organizația noastră? Probabil că unii și-au făcut calcule că sunt tineri și că de ce să plătească cotizație către organizația noastră jurnalistică, când ei se pot înscrie mai târziu și pot beneficia de aceleași drepturi...! Nu știm de ce acum brusc s-au hotărât să devină membrii UZPR! Pentru noi, explicația ipotetică a acestei decizii este probabil manipularea și influența „Sîrghie”(tată și fiu) care își doresc acapararea organizației UZP Olt. Cu un tupeu fără de margini și încălcând STATUTUL UZPR, aceste persoane încearcă să intimideze membrii și conducerea UZP Olt, Pan M. Vizirescu. Nu sunt și ca și mine, cei mai mulți dintre colegii mei, membrii UZP Olt, Pan M. Vizirescu nu suntem de acord cu acest mod murdar de a încălca STATUTUL UZPR și normele de bună înțelegere în cadrul organizației noastre jurnalistice!

„... aici, la Slatina, filiala a încăput pe mâna unor impostori, care n-au lucrat decât accidental în presă, iar 98 % dintre membrii care-o alcătuiesc n-au nicio legătură cu această meserie… Adevărații ziariști, cu carte de muncă și plătitori la bugetul statului au rămas pe dinafară, însă nu vor să intre alături de marea pleiadă de…ne-ziariști.

Recent, ziariștii adevărați din Slatina, cărora le voi da o mână de ajutor, au luat hotărârea de a se organiza temeinic, pentru a prelua filiala UZPR Olt, ...”

 

Dragoş Sîrghie

Domnule Melinte să ne spuneți și nouă la ce ziar ați scris dumneavoastră! Să ne mai spuneți cum luați dvs. încă 50% in plus la pensie, de la Uniunea Ziariștilor fără să fi fost ziarist!

Nu cumva miroase a penal ?

 

Ştefan Melinte

Aveți fixații patologice s-au nu puteți înțelege? Acuzația Dvs. este nefondată! Când acuzi un om că primește ilegal bani trebuie să vii cu documente si să demonstrezi acuzația! S-au voi sunteți rasa pură de pretinși jurnaliști care aveți dreptul să acuzați simplii cetățeni fără să argumentați cu probe? S-ar putea să dați cu subsemnatul și să vă tociți pantofii ca să dați declarații, dacă nu încetați cu acuzațiile nefondate, după cum vă este obiceiul! Toată lumea din județ știe că voi sunteți niște ipocriți! Una sunteți în realitate și alta vreți să păreți în ochii concetățenilor! Nu mai încercați să intimidați oamenii cu comportamentul vostru respingător! Am afirmat public faptul că deocamdată nu primesc nici o indemnizație! Dar când voi îndeplini standardele de exigență UZPR voi primi cu certitudine! Despre tătuca matale, de ce nu întrebi public cu patos? Întreabă-l si fă public, de când încasează el indemnizație și câti bani a încasat el ca jurnalist...câți bani a încasat prin abonamente din bani publici pentru articole laudative la adresa primarilor din județul Olt?

 Ștefan Melinte, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu

DREPTUL LA REPLICĂ PENTRU ARTICOLUL „Cred că ziarul...”, PUBLICAT ÎN LUCEAFĂRUL. NET, în data de 15 mai, 2023

 

DREPTUL LA REPLICĂ PENTRU ARTICOLUL PUBLICAT ÎN LUCEAFĂRUL. NET

 

În atenția d-lui Ioan Vasiu, în legătură cu articolul - Dumitru Sârghie „Cred că ziarul...„ publicat în data de 15 mai, 2023.

Mă numesc Ștefan Melinte, membru UZPR, Filiala UZP Olt, Pan M. Vizirescu. Citind acest articol mă declar contrariat de comportamentul și poziționarea numitului Sârghie Dumitru, care prin exprimarea sa încalcă Statutul UZPR, Codul Deontologic al Jurnalistului Profesionist, discreditează atât UZPR cât și UZPR, Filiala Olt. Reamintesc faptul că UZPR, Filiala Olt a fost înființată cu sprijinul D-lui Doru Dinu Glăvan, atunci Președintele UZPR și la noi, la Olt, coordonator era D-ul Paulian Buicescu. Actualii membrii ai filialei noastre au fost validați, au primit legitimații și și-au achitat cotizația anual, conform statutului UZPR.

UZPR Olt, Pan M. Vizirescu este o filiala ca oricare din UZPR. De altfel, numitul Sârghie Dumitru împreună cu fiul său Sîrghie Dragoș prin comportamentul intrigant-instigator, denigrează UZP OLT și incită membrii din UZP OLT, precum și mai tinerii jurnaliști din Slatina la NERESPECTAREA STATUTULUI UZPR ȘI LA FORMAREA UNEI AȘA-ZISE FILIALE PARALELE SAU LA PRELUAREA ORGANIZAȚIEI UZP OLT. Eu și alți colegi din UZP Olt nu împartășim poziția persoanei Sârghie Dumitru si nu suntem de acord cu ÎNCĂLCAREA STATUTULUI UZPR, cu criticile nefondate la adresa UZPR, Filiala Olt si a conducerii sale! Da, noi susținem îmbunătățirea activității filialei noastre!

„... aici, la Slatina, filiala a încăput pe mâna unor impostori, care n-au lucrat decât accidental în presă, iar 98 % dintre membrii care-o alcătuiesc n-au nicio legătură cu această meserie… Adevărații ziariști, cu carte de muncă și plătitori la bugetul statului au rămas pe dinafară, însă nu vor să intre alături de marea pleiadă de…ne-ziariști.

Recent, ziariștii adevărați din Slatina, cărora le voi da o mână de ajutor, au luat hotărârea de a se organiza temeinic, pentru a prelua filiala UZPR Olt, ...”

 

 

UZPR OLT, PAN M. VIZIRESCU

ANDREI SUMAN - COMISIA PENTRU ETICĂ, INTEGRITATE ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ

 

joi, 16 noiembrie 2023

DESPRE EVALUAREA UZPR A FREELANCERILOR PE PLATFORMELE SOCIAL MEDIA-COMENTARIU

 

DESPRE EVALUAREA UZPR A FREELANCERILOR PE PLATFORMELE SOCIAL MEDIA-COMENTARIU

 

Nu poți impune jurnalismului online standardele presei tipărite pe suport de hârtie! Ne place s-au nu ne place, adevărul este că presa tradițională s-a perimat si a intrat într-un profund declin! Din această perspectivă și cunoscând avântul platformelor social media cu milioane de conturi si al presei online, de ce UZPR nu evaluează și activitatea de freelancer pe o platformă social media ca activitate jurnalistică profesională, mai ales când freelancerii au si studii si pot desfășura o activitate adecvata din această perspectivă? Adevărul este ca ,,live-urile", foto-reportajele, însoțite de comentarii jurnalistice, articolele publicate, reacțiile la diverse postări pe platformele de social media din diferite domenii de activitate, activitatea de blogger, reacțiile la diverse comportamente reprobabile s.a. sunt activități jurnalistice. Clasificăm aceste activități din spațiul virtual, drept activități purtătoare de utilitate publică și creativism jurnalistic. Mai mult, freelancerii opinenți postează uneori și în scopul contracarării hărțuirii în justiție, hărțuirii sexuale sau prin reacțiile lor, aceștia resping: bullyng-ul si ciber-bullyng-ul, atacurile la persoană, neînsoțite de documente probatorii, defăimarea, ofensele si injuriile, expresii triviale, obscene, comportamentul arogant, contribuind in acest mod la îmbunătățirea educației civice a opinenților din mediul online. Freelancerii, prin atitudinea si comportamentul lor din platformele social-media, fac apel la: respectarea normelor de etica, integritate si deontologie profesionala, la asigurarea dreptului la libera exprimare, a dreptului la propria imagine, la respectarea normelor de protecția mediului si protecția consumatorului, ei fiind formatori de opinie cu rol determinant în educarea acestor comportamente și opinenți. Activitatea si valoarea jurnalismului online de proximitate, desfășurată de freelanceri pe platformele social-media poate fi evaluata prin utilitatea publica si creativitatea jurnalismului online, a reacțiilor la diverse postări si nu prin numărul obținut de lick-uri...Daca, în presa tradițională din trecutul apropiat, pentru evaluarea unui ziar era important tirajul acestuia, în activitatea freelancerilor din jurnalismul online, pe platformele social media nu putem spune că cele mai importante sunt reacțiile admirative la adresa postărilor de freelanceri. In final putem afirma că, UZPR, ca uniune de creație și utilitate publică este necesar să evalueze activitatea freelancerilor din redacția de ,,Freelancer" și pe platformele social-media ca activitate de jurnalism profesionist, tocmai din perspectiva utilității publice și creativității postărilor de freelanceri.

 

Andrei Suman-Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”

DESPRE RETELELE SOCIALE SI JURNALISMUL MODERN - COMENTARIU

 

DESPRE RETELELE SOCIALE SI JURNALISMUL MODERN - COMENTARIU

 

Absolut de acord cu acest articol al redacției UZPR! Da, este absolut adevărat că platformele social media au influențat în bine jurnalismul! Pe o platformă social media, milioane de posesori de conturi au acces nelimitat și gratuit la o multitudine de informații. La un ziar județean, foarte puțini (câteva zeci sau cel mult sute de abonați sau cumpărători de ziar) își mai tocesc pantofii la un oficiu poștal sau la un chioșc de presă pentru a cumpăra un ziar...Prin urmare, platformele social media au perimat jurnalismul de modă veche și cititul pe ziar. Cei mai mulți au acces continuu la internet și fie pe calculator-acasă sau pe tabletă, laptop-în tren, fie în autobuz sau în metrou, pe mobil accesează rețelele de socializare, unde interacționează cu diverse persoane, pe care le-au cunoscut virtual...Suntem într-o eră profund digitală și lumea noastră este intr-o continuă schimbare iar noi trebuie să ne adaptăm și să ne schimbăm o dată cu lumea în care trăim. „...aceste platforme au democratizat peisajul media și au oferit noi oportunități jurnaliştilor și organizaţiilor de presă...,”. Cum a fost posibil un asemenea progres? Prin tehnologia digitală, ziaristica tradițională a devenit o formă perimată de jurnalism. De ce? Pentru că vechiul mod de a tipări și desface ziare devenise greoi, costisitor, primitiv...Cititorii știau că presa și ziarele erau controlate de sistemul politic, de proprietarii ziarelor, de cenzură...Din această cauză, milioane de opinenți au renunțat la cititul ziarelor și au îmbrățișat noul mod de jurnalism digital, în care este asigurată libertatea de exprimare, capacitatea de interacțiune și dreptul la replică. Democratizarea circulației informaționale a fost realizată prin intermediul acestor platforme de social media, dar și prin motoarele de căutare de tip „google” și este un mare progres pentru comunitățile umane. De pe rețelele sociale și platforma „google”, internauții își pot procura rapid diverse surse de documentare, informații și pot de asemenea comunica între ei și chiar publica diverse articole și poziționări despre o anume problematică aflată în dezbaterea publică. Platformele social media și motoarele de căutare tip „google” contribuiesc masiv la: desvoltarea jurnalismului independent, prin comentarii scrise, cuvânt și imagini, desvoltarea unei culturi democratice participative, la desvoltarea comunităților locale, prin accesul la diverse informații tehnologice, produse și servicii, popularizarea unor proiecte de dezvoltare locală. Jurnaliștii pot relata „live”, diverse evenimente de la fața locului, transmite informații, scrie și fotografia, realiza foto-reportaje și comentarii.

Este adevărat că și pe platformele social media există pericole și între acestea menționăm: dezinformarea online, și știrile false care pot decredibiliza jurnalismul și circulația informațională online. Totuși aceste pericole pot fi contracarate de jurnaliști prin desvoltarea unei gândiri critice și documentarea prin a cerceta o mai mare cantitate și de informații și confruntarea informațiilor încrucișate din mai multe surse de documentare.

Redacția UZPR menționează în acest articol, de asemenea și cum că „Creșterea rețelelor sociale a modificat și modul în care sunt consumate știrile...” Da! Utilizatorii accesează mult mai rapid una sau mai multe platforme social media sau agenții de știri online, decât să-și tocească pantofii pentru a cumpăra un ziar de la chioșcul din colt de altă dată. Prin urmare, presa tradițională, scrisul de articole pentru redacțiile de presă și cititul pe ziare au intrat într-un profund declin și astfel jurnalismul independent online, favorizat de, tehnologia digitală a condus la perimarea presei tipărite/printate.

Dincolo de aceste poziționări și analiză se pune totuși întrebarea ,,De ce UZPR, în standardele sale de evaluare a activităților jurnalistice nu cuprinde și jurnalismul independent online, de pe platformele de socializare?” Din această perspectivă îmi exprim opinia că schimbarea acestor standarde va contribui la creșterea numărului de interacțiuni online între jurnaliști și la popularizarea articolelor redacției UZPR.

 

Andrei Suman-Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”

 

miercuri, 15 noiembrie 2023

DREPTUL LA REPLICĂ ÎMPOTRIVA UNUI ARTICOL DIN REVISTA „BAABEL”

 DREPTUL LA REPLICĂ ÎMPOTRIVA UNUI ARTICOL DIN REVISTA „BAABEL”

În baza dreptului la replică cer conducerii Revistei BAABEL să publice următoarele:

Stimată d-nă Andrea Julika Szekely Ghita ! Dacă prin titlul articolului dvs ,,TOȚI FURĂ” susțineți că ,,TOȚI FURĂ”, de ce în finalul articolului dvs. insinuați că numai românii fură și că această încălcare de poruncă ar fi „vreo trăsătură tipic românească...?” ,,Revenind la sintagma Toţi fură… pe care o vehiculam în familie – după memorabila confuzie a tatii – şi am ales-o drept titlu pentru articolul de faţă, mă întreb dacă forma identică a verbului a fi la perfectul simplu cu a verbului a fura la prezent, reflectă vreo trăsătură „tipic românească” sau e pură coincidenţă?” Vă cerem public să vă ANULAȚI articolul „TOȚI FURĂ”, din Arhiva „Baabel”, August 2014, pentru că acest articol are un caracter insinuant-denigrator la adresa românilor...! Mai mult decât atât, prin comportamentul și poziția dvs. încălcați CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI PROFESIONIST. Protestez public împotriva insinuării dvs. și cer REVISTEI „BAABEL” să retragă acest articol insinuant și denigrator din paginile ei și arhiva sa! Pentru Revista „BAABEL” este înjositor si nedemn să publice asemenea articole insinuante și denigratoare pentru români!

 VIII-Să nu furi.

IX. Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.

X. Să nu poftești...

Andrea Julika Szekely Ghita

Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români (AIJR)

 

Din Arhiva Baabel. August 2014

https://baabel.ro/2014/08/andrea-ghita-toti-fura/

Andrea Ghiţă: „TOŢI FURĂ”

Andrei Suman-Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”

DISPUTE IDEOLOGICE

 

DISPUTE IDEOLOGICE

28 august,2023

 

Decât să reformăm actualul sistem politico-economic găunos, perfid si corupt, unii cred si susțin că mai bine ar fi să „mutăm mobila...” și ne propun căderea din lac în puț, adică revenirea la monarhie...Din această perspectivă este necesar să reamintim câte ceva...În vremea acelei monarhii nostalgice, șeful statului era un neromân care venea cu suita sa de interese...România avea mari datorii, un număr mic de locuri de muncă, lefurile erau mici și puterea de cumpărare era scăzută. Românii trăiau în case mici cu câte un foc și una sau două camere. Mâncau. mămăligă cu dragavei, mămăligă cu castraveți acri, mămăligă cu mâncare de murături, făina de grâu era puțină și pâinea era puțină și neagră, secerau bolile, dintre care amintim: frigurile, tifosul, scarlatina, antraxul, bolile aparatului respirator...un doctor de plasă, ajungea într-un sat o dată la trei luni...Se încălzeau cu resturi vegetale, strânse de la animale și de pe câmp. Se îmbrăcau cu haine făcute în casă și pe la câte un croitor, purtau giubele, cojoace, scurteici și pe cap aveau vara bască, pălării și iarna căciuli din blană de miel...Versus aceste vremuri vor veni cei din fostul P.C.R. care vor spune și vor striga: noi v-am școlarizat gratuit, v-am dat locuri de muncă sigure, v-am asigurat locuințe sociale, v-am mutat de la sat la oraș, fiecare dintre voi ați avut asistență medicală gratuită, ați avut bilete de tratament în stațiuni balneoclimaterice la mare și la munte, am asigurat un sistem de pensii pentru toți oamenii muncii, ați primit butelii de aragaz, copii voștri au fost școlarizați gratuit, au studiat gratuit la școli, institute politehnice, de construcții și universități, au primit locuri în tabere de vară la munte și la mare. Cine a avut mai multă grijă de voi? Monarhia sau Socialismul? De ce nu vreți să reveniți la socialism? De aceea considerăm că, în condițiile acestor dispute ideologice se impune să ne reformăm și rentabilizăm actualul sistem politico-economic statal. Întreprinderea România trebuie rentabilizată, astfel încât, românii să primească salarii mai atractive ca să aibă o mai mare putere de cumpărare și să nu mai migreze economic în alte țări pentru o muncă mai bine salarizată decât la noi. Haideți să ne punem instituțiile la muncă și să ne controleze roboții, pentru că și așa, mai din vreme sau mai târziu, inteligența artificială ne va trimite în șomaj cu milioanele...Cereți politicienilor să investim mai mult în educație și să încheiem contracte de muncă cu tinerii școlarizați pe banii noștri să muncească pentru noi în România și nu pentru alții, pe nu știm unde...

 

Andrei Suman-Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”

 

 

DESPRE INFLUENTA SI CRESTEREA ABERANTA A DATORIEI PUBLICE ASUPRA DESVOLTARII ECONOMICO-FINANCIARE A ROMÂNIEI

 

După ce noi românii ne-am achitat datoria publica si am deranjat anumite interese ni s-a prefabricat o lovitura de stat, drapată într-o așa numită revoluție...Cei ce au transformat România într-o Întreprindere productivă, capabila de excedent financiar au fost stigmatizați drept comuniști, deși acel sistem politico-economic socialist era un capitalism centralizat de stat...Președintele țării a fost hulit drept dictator...deși el era un patriot...Cum se întâmplă că cei care au echilibrat economia și finanțele, au creat un potențial demografic și o oarece bază tehnico-materială de producție sunt înjosiți drept comuniști și dictatori iar cei care sub pretextul că economia României este comunistă și ,,un morman de fiare vechi" au vândut pe dai boji, aproape tot ce s-a creat în 45 de ani de trudă și muncă și au îndatorat România, peste 150 de miliarde de euro, ne-au cedat resursele și ne amanetează viitorul...sunt văzuți bine ca mari democrați si reformatori...Puțini dintre români sunt nostalgici ai traiului din vechiul sistem politico-economic statal. Dar cei mai mulți dintre români se întreabă de ce au suferit, răbdat și suportat o cruntă austeritate economică, dacă țara noastră este mereu și aberant împrumutată iar datoria publică a ajuns la peste 150 de miliarde de euro? Nici un sistem politico-economic statal al nici unei țări de pe această planetă nu este perfect si suntem conștienți că ne putem împrumuta pentru a materializa un program de desvoltare, atât de necesar pentru țara noastră, dar să ne împrumutăm pentru desvoltarea producției și creșterea capacităților noastre de producție și nu numai pentru infrastructură, semințe de sticlă de lampă și alune umplute cu vânt... Poporul Român trebuie să știe că o datorie publică peste limitele puterii economice statale va antrena costuri suplimentare, generate de dobânzile conexe la creditele contractate de guvernele de marionete. Neîncrederea in guvernanți va crește și milioane de români vor migra economic. Spolierea de resurse va continua și discret, încet și sigur vom deveni din ce în ce mai săraci, decât suntem astăzi. Inteligența Artificială va înlocui milioane de locuri de muncă...vom fi din ce în ce mai puțini...Fiecare român poate percepe ROMÂNIA, ca pe o Întreprindere statală, la care toți cetățenii ei, într-un fel sau altul suntem acționari și/sau proprietari. Dacă această Întreprindere România nu este parazitată de interese oculte, multinational/corporatiste ar putea acumula un excedent economico-financiar, din care am putea avea cu ce să ne desvoltăm și prin urmare posibilitatea unei creșteri a puterii noastre de cumpărare. Daca nu ne vom putea păzi de influențele marilor interese ale capitalului economico-financiar extern, soarta noastră va fi cruntă...pentru că peștele mare înghite resursele țării mici țintă, pe care o parazitează. Scriem si spunem toate acestea pentru ca sa nu creadă unii că nu prea știm ce se întâmplă cu noi și cu economia noastră statală. De aceea, dragi români ar trebui să ne punem mereu întrebarea, care revoluție domnilor ?

 

Andrei Suman, Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru Democrație”

Despre promovarea Limbii Române

 

Despre promovarea Limbii Române

·         UZPR

·         28 august 2023

·        

La noi există persoane care prin natura muncii lor, dacă au fost in Italia, Spania, Franța, Marea Britanie… și oriunde, dacă în vorbirea lor curentă nu folosesc cuvinte, expresii din limba țării unde ei muncesc, nu se simt bine… Mai mult, pentru unii, exprimarea în limba engleză sau într-o altă limbă pe ,,facebook” sau pe oricare altă platformă social media echivalează cu elevația…

Inducerea si folosirea de ,,englezisme” și alți termeni în limba română este o formă de a marginaliza limba și cultura română. Atât timp cât in limba română există cuvinte și formulări propoziționale care pot acoperi diverse înțelesuri și interese de promovare a unor companii, de ce nu folosim fondul de cuvinte al limbii române?

S-au confruntat și se confruntă cu astfel de probleme de parazitare a limbii si francezii… Francezii au început o luptă continua cu promovarea limbii și culturii franceze… La noi, de ce nu se începe o luptă asemănătoare cu a francezilor? Academia Română are in subordine Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti”. De ce acest Institut Lingvistic nu ar avea în obiectul său de activitate modernizarea, îmbogățirea fondului de cuvinte și promovarea LIMBII ROMÂNE? Există cercetători care pot identifica noile cuvinte și expresii ce pătrund în limba română și prin profesionalismul lor le pot echivala cu cuvinte, forme propoziționale care pot acoperi exprimările și înțelesurile induse de acești noi termeni. De ce guvernele noastre nu alocă suficiente fonduri pentru promovarea limbii române și a culturii românești? Nu suntem noi românii guvernatorii acestei lumi, dar totuși, în această lume ne putem promova valorile și cultura noastră multimilenară!

                                  



Foto: Wikipedia

Andrei Suman / UZP Olt, „Pan M. Vizirescu”

ESTE „CANCEL CULTURE” O CONSECINȚĂ A „CORECTITUDINII POLITICE”?

 

ESTE „CANCEL CULTURE” O CONSECINȚĂ A „CORECTITUDINII POLITICE”?

 

Nu vreau și nu doresc să mă implic în controversele și diferitele interpretări, percepții publice sau politice, legate de termenul de „cancel culture”. Aceste interpretări in afara simțului comun, a tradițiilor religioase și a sistemelor de valori nu au mai nimic în comun cu adevăratul sens al înțelegerii noțiunii de corectitudine. Prin traducerea în cheia unei topici de limbă română, „cancel culture” creează percepția în sens românesc a înțelegerii acestui termen, drept „anularea culturii”. Din acest punct de vedere, de ce era necesară anularea culturii vechiului sistem politico-economic etatist și aderarea la o nouă cultură de tip neo-capitalist în România? Apreciez că era absolut normal ca în spațiul cultural românesc să se producă transformări și în locul creațiilor din domeniile: literaturii, artei și culturii care adulau sistemul și conducerea politică, printr-un partid unic să pătrundă curentul liberal-democrat, prin care și la noi să apară pluralismul politic și democratizarea societății noastre din perspectivele acestui liberalism și al liberei creativități culturale. Până aici suntem în consonanță cu o evoluție absolut normală, din perspectiva corectitudinii politice în sens românesc.

 

Cu privire la spiritualitate, evaluez că la noi, cultura spirituală a fost afectată prin: poziționări neo-ortodoxe și protestant- liberal-ortodoxe, pătrunderea de secte și ofensiva unor culte protestante și neo-protestante, atragerea de prozeliți din spațiul ortodox și emigrarea economică a unui important număr de credincioși ortodocși în Occident și în alte state. B.O.R. s-a adaptat însă acestor valuri de schimbări repoziționându-se în contextul noilor transformări. Era normal, democratic și corect politic ca în societatea noastră să apară aceste evoluții spirituale. Prin urmare, datorită faptului că românii în majoritate au rămas creștin-ortodocși nu putem aprecia că din această direcție s-a produs o anulare semnificativă in cultura noastră spirituală.

 

Din perspectiva culturii materiale se observă că, tranziția de sistem a însemnat pierderea a milioane de locuri de muncă și schimbarea parității procentului de proprietate în favoarea capitalului extern. Era corect politic și  de așteptat ca aceste schimbări să se producă în această direcție. Anularea culturii materiale, nefiltrată din perspectiva intereselor politico-economice românești a generat însă scepticism și mari semne de întrebare pentru români, care au devenit neîncrezători în factorul politic. Suportul argumentativ al acestei neîncrederi poate fi susținut prin faptul că, Țara Noastră devenind o piață de desfacere care și-a deschis larg porțile pentru interesele marilor corporații și companii „multi și transnaționale” se confruntă azi cu: problema emigrației economice, flagelul drogurilor, prostituția și traficul de carne vie, evaziunea fiscală,  creșterea excesivă a datoriei publice și nu în ultimul rând cu scăderea nivelului de trai, datorată lipsei unor salarii atractive, șomajului în creștere și inflației, cauze ce au contribuit la reducerea puterii de cumpărare a populației.

 Când facem referire la termenii de „cancel culture” și „corectitudine politică” ne exprimăm opiniile legate de înțelegerea în sens românesc a acestor termeni și nu la celelalte interpretări și percepții politice din culturile altor state.

 

Întrebându-ne însă „cât câștigăm și cât pierdem noi românii prin tranziția la sistemul politico-economic neo-capitalist” îmbrățișând aceste transformări culturale, apreciez că acestea nu trebuie să erodeze identitatea noastră națională, sistemul nostru deschis de valori și standardele noastre culturale.

 

Revenind la întrebarea din titlul articolului cu privire la

anularea culturii vechiului sistem politico-economic etatist, ca drept consecință a corectitudinii politice se poate afirma că într-o anumită măsură „cancel culture”- anularea culturii este consecința corectitudinii politice și a transformărilor neo-capitaliste de sistem socio-politico-economic statal. Anularea culturii vechiului sistem politic etatist a însemnat pe undeva și desvoltarea unei gândiri critice legate de aceste transformări.

 

Andrei Suman - Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”

 

 

 

 

,,LGBTQ” – INTERACȚIUNI ȘI INTERFERENȚE SOCIAL- CREȘTINE

 

,,LGBTQ” – INTERACȚIUNI ȘI INTERFERENȚE SOCIAL-

CREȘTINE

Și în procesul muncii s-au întâlnit, se întâlnesc și se vor întâlni bărbați cu voce, mișcări și comportament feminin. Cu toate acestea, la locul de muncă ei lucrează ca și ceilalți angajați. La noi se mai făceau și încă se mai fac unele glume din partea celor majoritari, dar fără a se depăși anumite limite și fără a pune într-o situație penibilă persoana cu deviații sexuale în cauză. Și în rândurile persoanelor de sex feminin se cuprind de asemenea persoane cu deviații sexuale, dar sociologic vorbind, în procesul muncii și aceste persoane se integrează social fără probleme având în muncă un comportament normal. În interacțiunile dintre persoanele aparținând unor grupuri cu deviații sexuale și majoritatea cu comportament sexual, fără abateri sexuale de la normalitate s-a constatat că în procesul muncii nu există un fenomen de respingere din partea majorității, la noi, fenomenul de bullyng legat de aceste aspecte fiind mult mai puțin prezent. Mai mult, aceste persoane minoritare în comportamentul lor sexual sunt înțelese de majoritari pe temeiul faptului că acestea nu au nici-o vină pentru acest comportament, întru-cât așa s-au născut ele de la Dumnezeu. Prin urmare, majoritatea acceptă și înțelege minoritatea cu abateri sexuale manifestând un comportament tolerant față de această minoritate. Este profund adevărat că societatea noastră este fundamental influențată de etica și morala creștină și de asemenea de tradițiile credinței noastre creștin-ortodoxe. Din perspective legislative și sociologic-creștine, între majoritatea fără abateri sexuale și minoritățile sexuale au apărut divergențe și diferențieri de opinie, atunci când s-a pus problema legalizării relațiilor intersexuale între peroane de același sex și adopția de copii de către aceste uniuni consensuale de persoane. În societatea noastră, majoritatea creștin-ortodoxă este adepta familiei tradiționale și se opune creării unor familii în sensul creștin, prin care minoritarii sexuali să încheie căsătorii și să poată adopta copii de la familiile creștine s-au din casele de copii, asemenea cu majoritarii creștin-ortodocși. Acest fapt a generat tendința unor persoane din minoritățile sexuale aparținătoare de societatea noastră, dar și din alte țări și de pe alte continente de a-și schimba genul. Astfel că, unele din aceste persoane aparținând minorităților sexuale au devenit transgenderi. În condițiile de evoluție ale ingineriei genetice s-au născut și se nasc copii, altfel decât prin procreație naturală. Prin urmare, obiecțiile majoritarilor creștin-ortodocși din societatea noastră nu mai au fundament creștin, pentru respingerea dreptului de a adopta copii de către minoritarii cu abateri genetice sexuale, întru-cât acești copii nu provin din părinți căsătoriți creștin. Se poate spune așadar că, tehnologia ingineriei genetice  a creat perspectiva adopției de copii pentru aceste cupluri de minoritari cu abateri genetice sexuale, contribuind la apropierea acestor cupluri de minoritari sexuali față de normalitatea majorității creștin-ortodoxe. Concluzionând, întru-cât, căsătoria între două persoane de sex diferit, fără abateri genetice sexuale de la normalitate are un statut de contract între două părți, contract recunoscut prin lege, nu vedem de ce  persoanele aparținând unor minorități sexuale nu ar putea încheia legal astfel de contracte de căsătorie cu acordul celor două părți. Din această perspectivă se poate afirma că tehnologia genetică a creat în societatea noastră perspectiva învingerii unor prejudecăți religioase. De asemenea au fost create condițiile normalizării de opinii/poziționări, față de legalizarea căsătoriilor între cuplurile „LGBTQ” și posibilitatea unor astfel de cupluri de a adopta copii.

Notă: „LGBTQ”,cu sensul descris mai jos:

,,LGBTQ”: lesbianăgaybisexualătranssexualătransgen, queer(ciudat)…

 

 

Andrei Suman – UZP Olt, Filiala Pan M. Vizirescu

DESPRE ANULAREA CULTURII PRIVIND DESVOLTAREA UNEI ECONOMII AUTARHICE

 

DESPRE ANULAREA  CULTURII PRIVIND DESVOLTAREA UNEI ECONOMII AUTARHICE

 

Suntem de acord că într-o economie statală nu poți face de unul singur absolut totul și că trebuie să-ți deschizi porțile economiei statale pentru diverse firme, companii „trans sau multi-naționale”. Prin urmare, a trebuit să renunțăm la gândirea autarhică de desvoltare a economiei statale și să ne deschidem porțile pentru a deveni și o piață de desfacere. Problema care s-a pus și încă se pune este, cam cât trebuie să ne deschidem aceste porți? Unii politicieni, de factură neo-liberală s-au declarat pentru o deschidere vastă, în timp ce alții au susținut că sunt și întreprinderi românești care ar mai trebui să funcționeze în economia neo-capitalistă. Din această perspectivă, mitul unei culturi autarhice de desvoltare economică s-a prăbușit. Prin urmare, în neo-capitalismul timpuriu al societății noastre, anularea culturii unei desvoltării economice statale autarhice a fost susținută atât din interior cât și din exteriorul țării noastre. Devenind o realitate a noilor transformări politico-economice europene, fenomenul anulării culturii privind desvoltarea economică statală a cuprins toate statele est-europene. Astfel că, noua cultură a economiei de piață a devenit dominantă și prin crearea Uniunii Europene, la nivelul întregului continent-european a fost desvoltată o mare piață europeană a muncii și schimburilor economice inter-state. Aderarea României la N.A.T.O., U.E și în continuare, aderarea României la alte structuri europene și chiar la nivel mondial a fost îngreunată de anumite interese, fapt ce a antrenat importante costuri economico-financiare. Până ce și mai recent, în aderarea României la spațiul Schengen se întâmpină mari greutăți. După, peste 30 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, în contextul luptei pentru supraviețuire, datorată schimbărilor climatice și a goanei după resurse, tehnologie și piețe de desfacere, românii se întreabă, cât câștigăm și cât pierdem noi românii în această luptă a noastră pentru supraviețuire? Astăzi, tot mai mulți români spun că datoria publică este într-o continuă creștere și că dobânzile la creditele angajate de țara noastră sunt prea mari, față de dobânzile la care se împrumută alte state. Avându-se în vedere că la sfârșitul anului 1989, Întreprinderea România nu avea datorie publică și că prin urmare, bugetul era în curs de a deveni excedentar, văzând datoria noastră publică, de peste 150 de miliarde de euro, tot mai multe voci spun că ceva nu este în regulă. Drept consecință a acestei stări de fapte și de lucruri se apreciază că, guvernele noastre ar trebui să ia în calcul schimbarea unor politici, astfel încât să ne echilibrăm cheltuielile cu veniturile și Întreprinderea România să devină o Întreprindere sustenabilă.

 

Andrei Suman, UZP Olt, Pan M. Vizirescu