INTERACȚIUNEA OM/ANDROID, ROBOȚI AI DIN PERSPECTIVE JURIDICE

Din perspective juridice, androizii și roboții AI, neavând auto-conștiență nu pot avea procesualitate activă, relația „om-android” nefiind biunivocă. În acest context juridic, se pot pune totuși unele întrebări, între care: În noua eră tehnologică a inteligenței artificiale, androizii pot fi evaluați drept sclavii proprietarilor de tehnologie AI și infrastructură informatică? Răspunsul la această întrebare este sigur „nu”. Și argumentul logic în favoarea acestui răspuns este dat de contextul juridic, mai sus amintit. Prin urmare, androizii neavând statut de ființe umane nu pot fi considerați sclavi ai proprietarilor care îi dețin.  În conflictul dintre un om și un android/robot AI, care sunt drepturile omului asupra androidului/robotului AI? Cu privire la posibilele conflicte dintre oameni și androizi sau roboți AI, se poate afirma că în cele mai multe jurisdicții statale, AI are statut  entitar-tehnologic, fără a avea personalitate juridică sau drepturi legale. Drept consecință, drepturile omului nu se extind asupra  AI, roboților AI, sau androizilor în aceleași limite în care se întâlnesc în relațiile inter-umane. Dar totuși, relațiile dintre om și androizi/roboți AI sunt fundamentate pe principii etice și legale, principii care vor defini și pe viitor comportamentul uman în interacțiunile sale cu AI. Și o ultimă întrebare: „atunci când sunt utilizatori de AI, în procesul de cocreație și elaborare de articole pot fi acuzați jurnaliștii de plagiat?”. Apreciem că la această întrebare se poate răspunde că: jurnaliștii, freelancerii și orice organizație de media pot utiliza AI, dar comportamentul lor, în interacțiunile cu AI trebuie să fie guvernat de principii etice în baza cărora să cocreeze atunci când în procesul de documentare se utilizează AI. Apreciez că totuși, în spirit etic și pentru credibilitatea sa, jurnalistul ar trebui să precizeze la final că în scrierea articolului său a utilizat surse AI. În utilizarea AI există însă și temeri/îngrijorări, mai ales cu privire la drepturile și etica aplicată androizilor și roboților AI. De aceea, în zilele noastre au apărut și unele organizații și experți care deși conștientizeză că AI nu are conștiință de sine și prin urmare, neavând statut de ființe umane nu pot avea procesualitate activă în justiție, totuși ele și ei pledează pentru apărarea „drepturilor roboților, cum ar fi drepturile privind viața și integritatea androizilor sau dreptul de non-discriminare”.

 

                                         

Sursă foto: Pixabay

Andrei Suman, UZPR Olt, Pan M. Vizirescu