ESTE „CANCEL CULTURE” O CONSECINȚĂ A „CORECTITUDINII POLITICE”?

 

ESTE „CANCEL CULTURE” O CONSECINȚĂ A „CORECTITUDINII POLITICE”?

 

Nu vreau și nu doresc să mă implic în controversele și diferitele interpretări, percepții publice sau politice, legate de termenul de „cancel culture”. Aceste interpretări in afara simțului comun, a tradițiilor religioase și a sistemelor de valori nu au mai nimic în comun cu adevăratul sens al înțelegerii noțiunii de corectitudine. Prin traducerea în cheia unei topici de limbă română, „cancel culture” creează percepția în sens românesc a înțelegerii acestui termen, drept „anularea culturii”. Din acest punct de vedere, de ce era necesară anularea culturii vechiului sistem politico-economic etatist și aderarea la o nouă cultură de tip neo-capitalist în România? Apreciez că era absolut normal ca în spațiul cultural românesc să se producă transformări și în locul creațiilor din domeniile: literaturii, artei și culturii care adulau sistemul și conducerea politică, printr-un partid unic să pătrundă curentul liberal-democrat, prin care și la noi să apară pluralismul politic și democratizarea societății noastre din perspectivele acestui liberalism și al liberei creativități culturale. Până aici suntem în consonanță cu o evoluție absolut normală, din perspectiva corectitudinii politice în sens românesc.

 

Cu privire la spiritualitate, evaluez că la noi, cultura spirituală a fost afectată prin: poziționări neo-ortodoxe și protestant- liberal-ortodoxe, pătrunderea de secte și ofensiva unor culte protestante și neo-protestante, atragerea de prozeliți din spațiul ortodox și emigrarea economică a unui important număr de credincioși ortodocși în Occident și în alte state. B.O.R. s-a adaptat însă acestor valuri de schimbări repoziționându-se în contextul noilor transformări. Era normal, democratic și corect politic ca în societatea noastră să apară aceste evoluții spirituale. Prin urmare, datorită faptului că românii în majoritate au rămas creștin-ortodocși nu putem aprecia că din această direcție s-a produs o anulare semnificativă in cultura noastră spirituală.

 

Din perspectiva culturii materiale se observă că, tranziția de sistem a însemnat pierderea a milioane de locuri de muncă și schimbarea parității procentului de proprietate în favoarea capitalului extern. Era corect politic și  de așteptat ca aceste schimbări să se producă în această direcție. Anularea culturii materiale, nefiltrată din perspectiva intereselor politico-economice românești a generat însă scepticism și mari semne de întrebare pentru români, care au devenit neîncrezători în factorul politic. Suportul argumentativ al acestei neîncrederi poate fi susținut prin faptul că, Țara Noastră devenind o piață de desfacere care și-a deschis larg porțile pentru interesele marilor corporații și companii „multi și transnaționale” se confruntă azi cu: problema emigrației economice, flagelul drogurilor, prostituția și traficul de carne vie, evaziunea fiscală,  creșterea excesivă a datoriei publice și nu în ultimul rând cu scăderea nivelului de trai, datorată lipsei unor salarii atractive, șomajului în creștere și inflației, cauze ce au contribuit la reducerea puterii de cumpărare a populației.

 Când facem referire la termenii de „cancel culture” și „corectitudine politică” ne exprimăm opiniile legate de înțelegerea în sens românesc a acestor termeni și nu la celelalte interpretări și percepții politice din culturile altor state.

 

Întrebându-ne însă „cât câștigăm și cât pierdem noi românii prin tranziția la sistemul politico-economic neo-capitalist” îmbrățișând aceste transformări culturale, apreciez că acestea nu trebuie să erodeze identitatea noastră națională, sistemul nostru deschis de valori și standardele noastre culturale.

 

Revenind la întrebarea din titlul articolului cu privire la

anularea culturii vechiului sistem politico-economic etatist, ca drept consecință a corectitudinii politice se poate afirma că într-o anumită măsură „cancel culture”- anularea culturii este consecința corectitudinii politice și a transformărilor neo-capitaliste de sistem socio-politico-economic statal. Anularea culturii vechiului sistem politic etatist a însemnat pe undeva și desvoltarea unei gândiri critice legate de aceste transformări.

 

Andrei Suman - Mișcarea de Gândire Critică „FORUMUL PENTRU DEMOCRAȚIE”