DESPRE TRANZIȚIA DE LA CULTURA RELIGIOS-UMANISTĂ LA CULTURA DIN
SPAȚIUL DE ȘTIINȚĂ, TEHNOLOGIE ȘI
AI”
Charles Percy Snow, celebrul autor al eseului
"Cele două culturi și revoluția științifică", a identificat o
prăpastie între cultura umanistă, cu accent pe interpretare, valori, căutare de
sens, și cultura științifică din spațiul de știință, tehnologie și „AI”,
orientată spre explicație și explorare rațională. În consens cu noile evoluții
din sfera tehnologiei informațiilor(IT) menționăm o nouă perspectivă de
clasificare a culturii românești și anume: Cultura Română, înainte de apariția
AI și Cultura Română, după apariția AI. În spațiul cultural din societatea
noastră, anterior apariției AI au existat cu permanență două culturi și anume:
cultura umanistă și cultura bazată pe raționalitate și cunoaștere. Numai că în
ceea ce privește relația dintre aceste două culturi, din cauza influențelor
politico-economice nefaste ale unor mari imperii, în societatea noastră,
cultura religios-umanistă era predominantă, comparativ cu cultura din
societățile vestice în care exista și se manifesta un echilibru între aceste
două culturi. În contemporaneitate, după apariția și accesul la internet/AI,
cultura religios-umanistă își menține preponderența, dar centrul de greutate al
culturii românești a început totuși transgresia de la această cultura
religios-umanistă către cultura din spațiul de știință/tehnologie și AI. De
aceea, susținem că în România, din perspectiva inteligenței artificiale (AI),
un program de transgresie culturală este necesar, mai ales pentru a depăși
aceste obstacole și pentru a integra cele două culturi într-un mod care să
stimuleze progresul social. De menționat este și faptul că această transgresie
se va desfășura atât timp cât va fi necesară o politică viabilă pentru
echilibrarea „celor două culturi”.
Cultura religios-umanistă versus cultura
bazată pe raționalitatea, cunoaștere și cercetare științifică
Cultura religios-umanistă este caracterizată de
interpretare, simbolism și căutarea sensului, în timp ce cultura din spațiul de
știință, tehnologie și AI, de interacțiune, cunoaștere și cercetare științifică
se concentrează pe explicație și explorare rațională. În România, cultura
religios-umanistă are rădăcini adânci, fiind preponderentă față de cultura din
spațiul de știință, tehnologie și AI, și din această cauză pentru echilibrarea
relației dintre aceste două culturi este nevoie de organizarea unor conferințe
și desbateri mai largi cu personalități marcante din aceste culturi, precum și
cu reprezentanți din Ministerul Culturii, minister responsabil cu elaborarea
politicilor din domeniul culturii. Această realitate necesită o abordare
strategică pentru a armoniza cultura umanistă cu noile tendințe de transgresie
de la această cultură spre cultura de cunoaștere și cercetare științifică.
Din această perspectivă și presa poate juca un rol
semnificativ în prezentarea noilor tendințe culturale și susținerea unui dialog
echilibrat între „cele două culturi”. În cazul în care, politicile
guvernamentale în domeniul culturii nu vor echilibra „cele două culturi”,
atunci este posibil să apară și să se manifeste în societate, diverse forme de
rasism tehnologic, anxietate și de asemenea stres tehnologic.
Rolul AI în Reconcilierea celor două
culturi
Inteligența artificială poate fi o bază cu date de
documentare pentru noua „cocreația” de tip „IN-AI” și un instrument central în
depășirea barierelor culturale și instituționale. Prin analizarea datelor
sociale și culturale, AI poate identifica punctele de convergență între cele
două culturi și poate propune soluții care să faciliteze dialogul și
schimbarea.
1. AI,
valorile și căutarea sensului
o Sisteme AI pot
analiza texte religioase și literare, oferind perspective inovatoare asupra
valorilor tradiționale.
o Platformele
digitale bazate pe AI pot facilita accesul la patrimoniul cultural, creând un
spațiu de dialog între trecut și prezent.
2. AI
și Raționalitatea
o Modelele
predictive și analitice bazate pe AI pot sprijini luarea deciziilor în domenii
științifice și sociale, oferind explicații clare și fundamentate.
o AI poate
accelera cercetarea prin procesarea rapidă a datelor și generarea de ipoteze
pentru explorări ulterioare.
Notă: Un rol de reconciliere între cele
două culturi poate fi jucat de literatură și filosofie, care, fie independent,
fie împreună pot creea punți de legătură interculturală. De asemenea și din
aceeași perspectivă, presa printată și online, freelancerii din presă prin
postările lor în rețelele de socializare și pe diverse platforme culturale sunt
semnificative în acțiunile de reconciliere interculturală.
Schița unui Program Național de
Transgresie Culturală
Un program de transgresie culturală pentru România
trebuie să fie conceput astfel încât să promoveze o cultură a cunoașterii
reciproce și colaborării interculturale. Componențele acestui program ar putea
include:
1. Crearea
unui Cadru de Protecție pentru Inițiative Civice
o Legi care să
protejeze libertatea de exprimare și să limiteze ingerința instituțiilor de
informații în spațiul public.
o Sprijinirea
organizațiilor independente care promovează educația și inovația.
2. Educație
pentru Colaborare Interdisciplinară
o Introducerea
unor programe educaționale care să îmbine literatura, religia și științele
exacte, subliniind complementaritatea dintre ele.
o Utilizarea AI
pentru personalizarea procesului de învățare și pentru stimularea gândirii
critice.
3. Promovarea
Transparenței și a Inovației Culturale
o Digitalizarea
patrimoniului cultural și științific al României pentru a facilita accesul
public.
o Platforme
online bazate pe AI care să permită cetățenilor să participe activ la dezbateri
culturale și științifice.
4. Reducerea
Influenței Instituțiilor Dominante
o Înființarea
unei autorități independente care să monitorizeze activitățile unor organizații
nonguvernamentale și să asigure respectarea drepturilor civile.
o Desvoltarea
unor campanii de educație publică pentru a încuraja cetățenii să participe
activ la viața democratică în susținerea binelui comun.
Provocări și Soluții
Implementarea acestui program este complexă, având în
vedere contextul instituțional din România. Reticența față de schimbare și
presiunile exercitate de instituțiile dominante pot întârzia progresul. Totuși,
AI poate juca un rol crucial, oferind soluții precum:
· -
Identificarea zonelor unde intervenția instituțională este excesivă.
·
- Creearea unor platforme securizate pentru exprimarea opiniilor și
dezvoltarea inițiativelor independente
În concluzie, tranziția de la o cultură
religios-umanistă spre una bazată pe cunoaștere și cercetare științifică într-o
societate dominată de cultura umanistă necesită un program strategic, care
poate fi susținut de AI. Prin augmentarea influenței instituționale și
promovarea complementarității între interpretare, valori și explicație,
cercetare , cunoaștere științifică, cocreație cu asistență AI, România poate
construi o societate mai echilibrată și mai inovatoare. AI devine astfel nu
doar un instrument tehnologic, ci un catalizator pentru schimbare socială
profundă, capabil să îmbine tradiția, cultura umanistă cu progresul,
cercetarea, și cunoașterea științifică din spațiul de cultură ,,știință,
tehnologie și AI”
04.02.2025
Andrei Suman, co-creație IN-AI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu