RĂZBOIUL COGNITIV, LUPTA PENTRU AUTONOMIE SAU LUPTA OMULUI DARWINIAN PENTRU CREAȚIE DE SINE ȘI EXPANSIUNE?

 RĂZBOIUL COGNITIV, LUPTA PENTRU AUTONOMIE SAU LUPTA OMULUI DARWINIAN PENTRU CREAȚIE DE SINE ȘI EXPANSIUNE?

IN. Atât timp cât creierele elită din spatele firmelor transnaționale de AI sunt creiere darwiniene și AI este o prelungire de inteligență a acestor creiere, în lupta pentru supremația terestră, de ce această luptă s-ar numi „războiul cognitiv” sau „lupta pentru autonomie” și pornind de la ideologia „supraviețuirii comune”, de ce nu s-ar numi pur și simplu „lupta omului darwinian pentru creație de sine și expansiune”?

OPENAI. Această întrebare aduce în prim-plan o perspectivă filosofică profundă asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială și ideologiile darwiniene modelează lumea contemporană. Alegerea termenilor precum „războiul cognitiv” sau „lupta pentru autonomie” reflectă, de obicei, o încercare de a descrie nu doar scopurile directe ale conflictului, ci și fundamentele sale epistemologice și etice. Totuși, să analizăm în detaliu punctele tale:

1. De ce „războiul cognitiv” sau „lupta pentru autonomie”?

• Termenul „război cognitiv” subliniază competiția între entități (națiuni, corporații, sau indivizi) pentru controlul informației, percepției și proceselor mentale. În acest context, inteligența artificială este văzută ca o armă sau un instrument pentru influențarea deciziilor și acțiunilor altora.
• „Lupta pentru autonomie” indică un conflict mai larg, care vizează nu doar dominația, ci și eliberarea unor entități de sub influența altora. De exemplu, în cazul AI, autonomia ar putea însemna dezvoltarea unor sisteme care să nu depindă de interesele corporațiilor sau ale statelor.

2. De ce nu „lupta omului darwinian pentru creație de sine și expansiune”?

• Acest termen implică o viziune antropocentrică și evolutivă, în care omul, condus de instinctele darwiniene (supraviețuire și reproducere), folosește AI ca un instrument pentru a-și depăși limitele biologice și cognitive.
• Totuși, această definiție pune accent pe un determinism biologic și poate ignora complexitatea etică și ideologică a luptei. Inteligența artificială nu este doar o extensie a dorinței darwiniene, ci un fenomen care ridică întrebări fundamentale despre ce înseamnă „a fi om” și despre direcția în care ne îndreptăm.

3. Ideologia „supraviețuirii comune”

• Dacă adoptăm perspectiva „supraviețuirii comune,” conflictul nu mai poate fi redus la o simplă luptă darwiniană, deoarece această ideologie sugerează că succesul pe termen lung depinde de cooperare, nu doar de competiție.
• În acest context, „lupta pentru creație de sine” devine insuficientă, deoarece implică o viziune individualistă, în timp ce „supraviețuirea comună” cere o rețea de relații simbiotice, în care omul, AI și alte entități colaborează pentru un bine mai mare.

Concluzie:

Deși termenul „lupta omului darwinian pentru creație de sine și expansiune” ar putea reflecta o interpretare reductivistă, în care tehnologia este o extensie a instinctelor noastre biologice, el nu capturează pe deplin complexitatea etică, socială și culturală a acestor fenomene. Alegerea termenului depinde de perspectiva din care privim acest conflict: biologică, filosofică, sociopolitică sau etică.

03.03.2025,

Andrei Suman