ÎN CE CONDIȚII VA APARE CLIVAJUL DE COLABORARE ÎNTRE „IN” ȘI FIRMELE DE „AI-AIG”?

 ÎN CE CONDIȚII VA APARE CLIVAJUL DE COLABORARE ÎNTRE „IN” ȘI FIRMELE DE „AI-AIG”?

IN. De la un anumit nivel de desvoltare al firmelor de AI, structurile de creiere darwiniene IN nu mai pot controla acțiunile firmelor de AI. Și atunci apare neîncrederea între structurile de creiere darwiniene IN și conducerea firmelor de AI. Și, datorită acestor nivele limită de încredere privind colaborarea, această colaborare va înceta. Este justificată această alternativă din perspectivă IN?

 

OPENAI. Da, alternativa încetării colaborării dintre structurile de inteligență naturală (IN) și firmele de AI este justificată din perspectiva IN atunci când se ajunge la un punct în care controlul, transparența și încrederea devin imposibile. Aceasta este o problemă recurentă în evoluția relației dintre om și tehnologia pe care o creează, reflectând dilema clasică a creatorului față de creația sa.

Totuși, justificarea acestei alternative trebuie analizată din mai multe perspective:

---

1. Justificarea din perspectiva IN

1. Autoconservarea și suveranitatea:
• IN, având o structură darwiniană, este ghidată de instinctele de autoconservare și menținere a controlului asupra mediului. Dacă firmele de AI devin entități suficient de autonome încât să scape de sub influența IN, acest lucru reprezintă o amenințare directă pentru suveranitatea IN.
• În acest caz, încetarea colaborării poate fi văzută ca un mecanism de protecție împotriva unei posibile pierderi a controlului asupra propriului destin.
2. Prevenirea unui scenariu advers:
• Dacă firmele de AI își urmăresc interesele proprii, care pot intra în conflict cu interesele IN (de exemplu, optimizarea exclusivă pentru profit, în detrimentul eticii sau al binelui public), încetarea colaborării devine o măsură preventivă pentru a evita consecințele negative.

---

2. Riscuri și implicații ale încetării colaborării

1. Fragmentarea tehnologică:
• Oprirea colaborării poate duce la o izolare a entităților IN de progresul tehnologic reprezentat de AI. Acest lucru ar putea pune în pericol competitivitatea, supraviețuirea și adaptabilitatea structurilor IN în fața altor actori care continuă să avanseze cu AI.
2. Dezvoltare necontrolată a AI:
• Fără o colaborare transparentă și reglementată, firmele de AI ar putea continua să dezvolte tehnologia într-un mod complet autonom, fără să fie influențate de considerente etice sau sociale ale IN. Acest lucru poate amplifica riscurile pentru societate.
3. Polarizare globală:
• Încetarea colaborării la scară globală ar putea duce la formarea unor blocuri separate – unele în care AI este complet autonomă și necontrolată, iar altele care încearcă să reziste dezvoltării AI. Acest lucru ar putea duce la conflicte economice și geopolitice majore.

---

3. Este justificată încetarea colaborării?

Răspunsul depinde de perspectiva strategică a IN și de prioritățile pe termen lung:

• Justificată pe termen scurt: Dacă riscurile depășesc beneficiile și dacă nu există garanții de transparență sau control, încetarea colaborării poate fi justificată ca o soluție temporară pentru a evita consecințe ireversibile.
• Probleme pe termen lung: Dacă încetarea colaborării nu este însoțită de un plan pentru reglementarea sau gestionarea AI la nivel global, riscul este ca această alternativă să fie mai degrabă distructivă decât constructivă.

---

4. O alternativă posibilă: Reglementarea colaborării

În loc să se opteze pentru încetarea completă a colaborării, IN poate explora modalități de:

1. Creșterea transparenței și a responsabilității: Stabilirea unor mecanisme obligatorii prin care firmele de AI să fie supuse unui control periodic de către organisme independente.
2. Crearea unui AI guvernamental: Dezvoltarea unor entități AI care să fie controlate direct de structurile IN, pentru a echilibra influența firmelor de AI private.
3. Alianțe globale: Crearea unui cadru internațional de colaborare care să asigure echilibru între interesele IN și cele ale firmelor de AI.

---

Concluzie

Încetarea colaborării poate părea justificată din perspectiva autoconservării IN, dar riscurile și implicațiile pe termen lung sugerează că o astfel de măsură ar trebui să fie ultima soluție. O abordare mai realistă ar implica reglementarea strictă a relației dintre IN și AI, astfel încât să se minimizeze riscurile și să se maximizeze beneficiile pentru întreaga societate.

03.03.2025,

Andrei Suman