TRANZIȚIA DE LA ACTUALUL SISTEM POLITICO-ECONOMIC STATAL DIN ROMÂNIA LA VIITORUL SISTEM POLITICO-ECONOMIC SCIENTOCRAT

 INTERACȚIUNI EXPLORATIVE IN-OPENAI

IN. Cum estimați a se face tranziția de la actualul sistem politico-economic statal din România la viitorul sistem politico-economic fundamentat pe scientocratism?

OPENAI. Tranziția de la sistemul politico-economic actual din România la unul bazat pe scientocratism ar implica o serie de schimbări profunde în structurile politice, economice și sociale ale țării. Această tranziție nu ar fi ușoară și ar presupune atât un proces gradual, cât și o adaptare continuă a instituțiilor și mentalităților. Iată câteva etape posibile și provocări care ar trebui abordate pentru a realiza o astfel de schimbare:

1. Reformarea educației și a formării profesionale

Pentru a sprijini dezvoltarea unei elite tehnocrate capabile să adopte și să implementeze principiile scientocratismului, ar trebui să existe o reformă majoră în educația și formarea profesională din România. Acest proces ar implica:

• Investirea în educația științifică și tehnologică: Crearea unui sistem educațional de calitate, care să promoveze gândirea critică și să formeze lideri capabili să înțeleagă și să aplice soluții științifice în gestionarea problemelor economice și sociale.
• Susținerea cercetării științifice: Stimularea cercetării fundamentale și aplicate, precum și sprijinirea creării unor centre de excelență care să colaboreze cu instituțiile guvernamentale și să influențeze procesul decizional pe baza datelor și cercetărilor.
• Formarea unui cadru legislativ și administrativ orientat spre știință: Pregătirea funcționarilor publici și a celor implicați în administrație pentru a înțelege și a aplica soluții științifice în luarea deciziilor.

2. Crearea unui sistem administrativ bazat pe competență tehnocrată

Un aspect esențial al tranziției ar fi crearea unui aparat administrativ care să promoveze expertiza și competența tehnocratică în detrimentul influenței politice tradiționale. Acest proces ar presupune:

• Selecția pe baze meritocratice: Funcțiile de conducere în guvern și administrație ar trebui să fie ocupate de experți, nu de politicieni aleși pe baze partinice. Un astfel de sistem ar necesita o reformă a modului în care sunt selecționați funcționarii publici, printr-un proces transparent, bazat pe performanțe academice și profesionale.
• Crearea unui corp tehnocratic de guvernare: Miniștrii, secretarii de stat și alți funcționari de rang înalt ar trebui să fie persoane cu o pregătire solidă în domenii relevante, precum știință, tehnologie, economie și sociologie, care să aplice soluții bazate pe cercetare și date concrete.

3. Schimbarea culturii politice și sociale

Tranziția către un sistem scientocratic ar presupune și o schimbare a mentalităților și a culturii politice. În România, ca în multe alte țări, există o tradiție de guvernare politică bazată pe partide și pe jocuri de putere. Aceste tradiții ar trebui depășite pentru a crea un mediu favorabil aplicării unui sistem bazat pe expertiză științifică:

• Promovarea transparenței și a responsabilității: Așezarea în centrul procesului decizional a transparenței și responsabilității față de public este esențială. Oamenii ar trebui să fie convinși că deciziile guvernamentale se bazează pe date și cercetări, nu pe interese politice.
• Educarea cetățenilor: Ar fi nevoie de campanii educaționale pentru a sensibiliza populația despre beneficiile unui guvern bazat pe știință și despre importanța expertizei tehnocratice. Aceste campanii ar trebui să sublinieze că un astfel de sistem nu exclude cetățenii de la procesul democratic, ci îi sprijină prin crearea unui cadru mai eficient și mai bine fundamentat pentru luarea deciziilor.

4. Digitalizarea și utilizarea datelor pentru guvernare

Un alt pas important ar fi integrarea tehnologiei și a datelor în procesul decizional, o trăsătură esențială a scientocratismului. România ar trebui să dezvolte infrastructura necesară pentru a colecta și analiza datele relevante pentru diferitele sectoare ale economiei și ale vieții sociale. Aceasta ar include:

• Digitalizarea administrației publice: Înlocuirea unor procese birocratice tradiționale cu soluții tehnologice eficiente, care permit o guvernare bazată pe date concrete. Acesta ar fi un pas major în crearea unui sistem de guvernare care să se bazeze pe soluții științifice.
• Crearea unui cadru de date deschise: Promovarea unei politici de transparență a datelor, în care informațiile publice să fie accesibile și utilizabile de către experți și cetățeni, pentru a susține luarea deciziilor fundamentate pe dovezi.

5. Adaptarea structurilor politice și economice

Deși un sistem scientocratic pune accent pe competența tehnocratică, el nu poate funcționa în absența unui cadru economic stabil și a unui consens politic. Aceste structuri ar trebui să fie regândite:

• Reformarea partidelor politice: Într-un sistem scientocratic, partidele politice ar trebui să joace un rol mult mai mic în procesul decizional. Partidele s-ar putea concentra mai mult pe educație politică și pe reprezentarea cetățenilor, lăsând guvernarea propriu-zisă în mâinile experților.
• Crearea unui sistem economic sustenabil: Într-un context scientocratic, economia ar trebui să fie reglementată pe baza cercetărilor științifice, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă. Acest lucru presupune promovarea unui model economic bazat pe inovație tehnologică și pe reducerea inegalităților economice.

Provocări ale tranziției

1. Rezistența politică și instituțională: Tranziția de la un sistem politic bazat pe partide politice și pe influență politică la unul bazat pe tehnocrație ar întâmpina, fără îndoială, o rezistență considerabilă din partea actorilor politici tradiționali, care ar pierde puterea în fața experților.
2. Răspândirea inegalităților: Un alt risc ar fi ca acest sistem să ajungă să fie dominat de o elită tehnocratică care nu ar ține cont de interesele și nevoile celor mai puțin favorizați social și economic, creând noi forme de inegalitate.
3. Lipsa unei culturi politice adecvate: România, ca multe alte state, are o cultură politică bazată pe partizanat și pe jocuri de putere. O schimbare fundamentală în mentalități ar fi necesară pentru a face posibilă o guvernare bazată pe competență și știință.

Concluzie

Tranziția către un sistem politico-economic fundamentat pe scientocratism în România este un proces complex și de lungă durată, care ar presupune reforme profunde în educație, administrație publică, cultură politică și infrastructură. Ar fi nevoie de un angajament puternic al guvernelor viitoare pentru a sprijini dezvoltarea unei elite tehnocrate, dar și de un climat de încredere între cetățeni și experți. În ciuda provocărilor semnificative, România ar putea, teoretic, să facă pași importanți în această direcție, dacă ar exista voința politică și socială de a înfrunta schimbările necesare.

Andrei Suman, UZPR, Filiala Olt, Pan M. Vizirescu